Impozitul minim, eliminat de la 1 octombrie 2010

Impozitul minim va fi eliminat incepand cu 1 octombrie 2010, urmand ca de la aceasta data sa se aplice impozitul pe profit. Decizia este stipulata intr-o ordonanta de urgenta care modifica si completeaza Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, potrivit declaratiilor primului-ministru, Emil Boc.

De asemenea, Ministrul Finantelor Publice a precizat ca, incepand cu 1 ianuarie 2011 impozitul minim va fi inlocuit cu un alt tip de impozit, pentru firmele care apartin zonei economice afectate cel mai grav de fenomenul evaziunii fiscale.

„Firmele vor plati pentru trimestrul trei impozitul minim in 25 octombrie, iar incepand cu 25 februarie, ele vor plati impozitul pe profit pentru trimestrul patru al anului 2010”, a mai afirmat Gheorghe Ialomitianu. Ministrul a precizat ca a primit mandat din partea Guvernului ca intr-o luna sa prezinte o varianta de act normativ privind impozitul forfetar.

Decizia luata de Guvern privind eliminarea impozitului minim si masurile care vor fi luate incepand cu 1 ianuarie 2011 fac obiectul consultarilor cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International.

Alte acte normative pentru sustinerea mediului de afaceri, adoptate de Executiv

Tot in sedinta de miercuri, Executivul a adoptat o ordonanta de urgenta care modifica si completeaza OUG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Actul normativ propune reglementarea compensarii de drept, adica stingerea creantelor reciproce chiar in momentul cand creantele exista deodata, indiferent daca debitorii au sau nu cunostinta despre aceasta.

„Pana acum, acest lucru se facea la cerere, prin excelenta, acum am consacrat compensarea de drept a acestor creante”, a explicat premierul Emil Boc.

"ANAF va fi obligata ca in momentul in care un contribuabil are de incasat de la buget si are datorii, sa se faca compensarea din oficiu”, a explicat si ministrul Finantelor.

De asemenea, ordonanta de urgenta prevede diminuarea nivelului dobanzii datorate pentru creantele fiscale neachitate la termen de la 0,04% pentru fiecare zi de intarziere, fata de 0,05% cat este in prezent. Premierul Emil Boc a apreciat ca „prin acest mecanism firmele aflate in dificultate beneficiaza de sprijin din partea statului”.

Totodata, actul normativ reglementeaza posibilitatea neinceperii sau suspendarii executarii silite in cazul in care contribuabilul are in curs sau depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal sau mai mare decat creanta fiscala pentru care s-a inceput executarea silita.

„Daca o firma are de primit bani de la stat nu se va mai declansa procedura de executare silita, sau se va suspenda, daca ea a fost inceputa, pentru ca nu este firesc ca o firma sa fie trimisa in faliment, daca are de primit bani de la stat, in urma prestatiilor pe care le-a efectuat. Prin aceasta modificare venim in sprijinul acelor firme care au de incasat bani si s-a deschis impotriva lor procedura de executare silita sau urmeaza sa se deschida procedura de executare silita”, a precizat premierul Emil Boc.

Premierul Emil Boc a mai anuntat ca Executivul a adoptat astazi o Hotarare de Guvern privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile, care vizeaza modificarea plafoanelor de la care firmele care investesc si creeaza locuri de munca in Romania pot beneficia de ajutor de stat.

Actul normativ reduce pragul minim al conditiei de eligibilitate referitoare la valoarea investitiei, la minim 5 milioane de euro, si a locurilor de munca nou create de la 100 la 50, astfel incat sa aiba acces la aceasta forma de sprijin si IMM-urile.

De asemenea, se vor avea in vedere patru categorii de proiecte eligibile:
- investitii intre 5-10 milioane euro, inclusiv, si minim 50 de locuri de munca
- investitii intre 10-20 milioane euro, inclusiv, si minim 100 de locuri de munca
- investitii intre 20-30 milioane euro, inclusiv, si minim 200 de locuri de munca
- investitii care depasesc 30 milioane euro si minim 300 de locuri de munca

Seful Executivului a precizat ca, pentru 2010 mai sunt inca 65 de milioane de euro pentru firmele care genereaza afaceri in Romania si creeaza locuri de munca.

De asemenea, pentru facilitarea sprijinirii cat mai multor operatori economici, a fost extinsa sfera de cuprindere a categoriei costurilor eligibile prin introducerea costurilor legate de realizarea constructiilor in scop turistic si medical.

„Executivul depune toate eforturile pentru adoptarea de masuri economice care sa sprijine cresterea economica in anul 2011, estimata la 1,5-2%. Primul-ministru a anuntat ca sustinerea mediului de afaceri va continua si sub forma altor masuri legislative, iar saptamana viitoare Guvernul va adopta un act normativ pentru sustinerea firmelor intemeiate de catre tinerii pana in 35 de ani, care vor primi un sprijin din partea statului, sub forma garantiilor de stat si ajutoarelor de stat pentru dezvoltarea afacerilor. Ma refer aici la tineri intreprinzatori care pana acum nu au avut posibilitatea sa dezvolte o afacere. Sunt absolventi de facultati si vor beneficia de sprijin din partea statului”, a mai declarat premierul Emil Boc.


Traduceri autorizate. Traduceri legalizate.

Sursa: Avocatnet.ro

Videoconferintele - sau cum reduc companiile costurile

Nu mai e nevoie de atatea calatorii de afaceri, au constatat managerii care, presati de reducerile de costuri, au gasit o cale de a tine legatura mai ieftin cu colegii lor din strainatate. Videoconferintele sunt pentru unii o solutie: de cand fac sedinte “la distanta”, costurile unor companii s-au redus considerabil.

"Pentru inceput vom intra in legatura directa cu o colega din Bulgaria si cu un coleg care se afla cu doua etaje mai jos. Vreau sa va arat cum functioneaza sistemul." Asa a inceput saptamana trecuta Cristian Popescu, directorul general al Cisco Romania, demonstratia unei videoconferinte. Discutia a avut loc intr-o sala special amenajata pentru asemenea tip de intalniri - peretii de culoare crem erau izolati fonic, suprafata unuia dintre ei fiind pe jumatate acoperita de un ecran. Pe masa din fata ecranului se afla dispozitivul, de forma unui telefon fix, ce permite conectarea participantilor la videoconferinta aflati in locuri diferite.

Aici se intalnesc managerii Cisco Romania pentru a comunica cu filialele din strainatate si a tine legaturile cu clientii si partenerii. La inceput, in anul 2007, compania a introdus sistemul de teleprezenta doar intern, intre sucursale, pentru ca mai apoi sa se extinda si la celelalte categorii. "Intr-o videoconferinta, dupa cinci minute, participantii incep sa uite ca se afla in fata ecranului si au senzatia de intalnire fata in fata", apreciaza Popescu, socotind ca la nivelul lunii trecute Cisco a avut peste 30.000 de conferinte de teleprezenta la nivel mondial.

"Eu unul particip de zece ori pe saptamana la acest tip de intalniri. Desi in ultima perioada am calatorit mai putin in interes de serviciu, nu imi pare rau, pentru ca deplasarile inseamna pierdere de timp si lipsa de productivitate", completeaza directorul Cisco. Alexandru Mina, coordonator de comunicare al Panasonic Romania, afirma in schimb ca el nu calatoreste mai putin de cand foloseste sistemul de teleprezenta. "Videoconferintele vin doar ca o completare a deplasarilor - ne ajuta sa verificam datele, sa aducem imbunatatiri. Nu au niciun dezavantaj", comenteaza Mina.

El tine sa sublinieze diferenta dintre teleconferinta si videoconferinta, ca grad de eficienta a comunicarii: "Prima este impersonala, substituie cu greu comunicarea fata in fata, in timp ce a doua te ajuta sa vezi persoanele cu care vorbesti, reactiile si gesturile lor. Eu particip la videoconferinte de doua-trei ori pe saptamana, insa la nivel de companie au loc si trei-patru videoconferinte zilnic". Si cei de la Procter & Gamble Romania au inceput sa foloseasca sistemul de videoconferinte din 2007, pentru intalnirile interne in cadrul P&G. In prezent, utilizarea acestui sistem s-a extins, inclusiv pentru diverse intalniri cu parteneri externi.

"Avantajele utilizarii sistemului sunt foarte variate", sustine Cornelia Sofronie Pitigoi, external relations manager, Procter & Gamble Romania, referindu-se la imbunatatirea productivitatii, a colaborarii intre echipe care se afla in locuri diferite, dar si la reducerea la nivel global a emisiilor de carbon (se reduce numarul calatoriilor) si nu in ultimul rand din punct de vedere personal: reducerea numarului de ore petrecut in calatorii de afaceri (mai mult timp dedicat familiei).

Conform mai multor manageri cu care am discutat, cresterea productivitatii s-a dovedit pentru ei unul dintre cele mai importante castiguri aduse de sistemul de teleprezenta. Timpul de calatorie, care de cele mai multe ori genereaza costuri mari, poate fi transformat in timp de lucru. In cazul Cisco, spre exemplu, de la introducerea sistemului in 2007 si pana in prezent au fost economisiti peste 550 de milioane de dolari. Si Computer Generated Solutions (CGS), companie de externalizare de servicii de relatii cu clientii, a redus cu 30-40% costurile de cand a adoptat sistemul de videoconferinte.
"Noi facem zilnic videoconferinte ca sa comunicam cu colegii de la Brasov. Asa pastram o relatie apropiata cu cei de acolo", a spus Vladimir Sterescu, director general la CGS, firma al carei sistem de videoconferinte a fost procurat de la compania americana Polycom, prezenta pe piata romaneasca din anul 2007. La nivel global, Polycom a avut anul trecut venituri de 967 de milioane de dolari, fata de peste un miliard de dolari in anul 2008.
Singurul dezavantaj al sistemului de videoconferinta este, potrivit lui Mina si Sterescu, costul aparaturii, care este cuprins intre 14.000 si 350.000 de dolari.

"Acolo unde insa cumpararea unui sistem de teleprezenta se poate amortiza rapid intr-o companie (avem unele care si-au amortizat investitia in sase luni), este un mod de a reduce clar costurile", afirma directorul Cisco, adaugand ca situatia economica actuala face ca toate afacerile sa isi puna problema eficientei.Vladimir Sterescu admite ca scopul initial al utilizarii sistemelor de videoconferinta a fost de a reduce cheltuielile. "Dar teleprezenta este si instrumentul cu cel mai mare impact atunci cand vine vorba de colaborarea in companii", considera Popescu.

Desi au fost diferite incercari la nivelul anilor 1960 de a impune videotelefonia, tehnologia la vremea aceea nu a permis ca rezultatul sa fie performant. Astazi comunicarea video e un fapt comun, indiferent ca este pe calculator sau pe telefonul mobil. In Romania, interesul pentru sistemele de videoconferinte a fost pana acum comparabil cu ce s-a intamplat la nivel international, cu nuanta ca in ce priveste intreprinderile mici, managerii acestora sunt mai reticenti, deoarece bugetul lor este foarte redus, conform sefului Cisco Romania.


Pe langa teleprezenta, elementele standard de colaborare in companii sunt e-mail-ul, intranetul si mesageria instant, la care s-au adaugat in unele cazuri si retelele sociale. "Mi-aduc aminte ca acum trei ani de zile am fost la o conferinta legata de serviciile de call-center la Marriott, unul din vorbitori a intrebat cate din persoanele prezente acolo au conturi pe Facebook si nu a ridicat nimeni mana. Astazi sunt peste un milion de utilizatori ai acestei retele in Romania", comenteaza directorul general al Cisco.


El foloseste pentru comunicarea interna retelele din interiorul companiei, dar in timpul liber este "consumator de retele celebre", dupa cum se autointituleaza. "Din punctul de vedere al jobului, Facebook este o modalitate de a colabora cu clientii. Pe plan personal pastrez legatura cu fostii colegi de liceu si de facultate. Utilizez Facebook de vreo trei ani", completeaza Popescu.

In plus, o parte din procesul de recrutare in multe companii se face acum pe retelele sociale. "Daca vorbim de retelele sociale, putem vorbi si de dezavantaje, precum pierderea de productivitate, cand angajatii petrec timp de lucru socializand online. Avantajele insa sunt mult mai mari pentru business. Companiile ar trebui sa-si faca programe in ce priveste utilizarea retelelor sociale, fiindca si angajatii vor vedea asta ca un lucru productiv", conchide Cristian Popescu.


Traduceri autorizate. Traduceri legalizate.

Sursa: Business Magazin

Top 4 greseli de evitat in faza de inceput a afacerii

1. Pierdeti urma banilor.

O greseala obisnuita este ca intreprinzatorii la inceput de drum nu acorda suficienta atentie fluxului de numerar, circulatiei banilor in si dinspre firma.

In fiecare an o multime de companii care au produse foarte bune, care lucreaza cu specialisti excelenti in domeniu si care au clienti de invidiat sunt fortate sa isi inchida portile din cauza acestei greseli.

Chiar si afacerile profitabile se pot trezi in imposibilitatea de plata prabusindu-se in cateva secunde. Nimic nu este mai important decat sa supravegheati circuitul banilor in fiecare moment, mai ales la inceputul unei afaceri. Cu timpul, lucrurile intra intr-un fagas normal, se dezvolta anumite structuri si circuitul banilor este controlat mai riguros, de catre mai multi oameni. Dar la inceput, cand lucrurile sunt mai confuse, fraiele se pot scapa foarte usor.

2. Cate putin din toate, dar nimic de calitate.
idei de afaceri


Problema multor firme "tinere" este ca activitatea pe care o desfasoara nu este clar definita. Clientii vor sa stie cat se poate de limpede ce li se ofera si ce nu li se ofera.

Este foarte usor sa pierzi concentrarea pe un anumit domeniu sau produs, mai ales atunci cand vanzarile nu sunt in top si incerci sa storci fiecare leut de pe unde se poate. Acesta nu este un lucru rau in masura in care nu se pierde linia de baza a companiei si nu apar confuzii cu privire la produsele sau serviciile oferite de firma. Cu cate un leut obtinut din stanga si din dreapta este limpede ca nimeni nu se poate imbogati si nici o firma nu poate prospera.

Tendintele mondiale sunt spre specializare intr-un anumit domeniu, iar exemplul pe care specialistii il dau in acest caz este acela al unei persoane care face atac de cord si nu se duce la medicul de familie - un generalist, ci la cardiolog - un specialist. Clientii cred ca o companie concentrata pe un domeniu specific este mult mai buna decat o companie care pretinde ca exceleaza in mai multe domenii.

3. Faceti cheltuieli in loc de investitii.

Psihologia intreprinzatorului este un lucru extrem de interesant. Daca la inceput lucrurile au mers greu, dar situatia s-a reglementat pe parcurs, orice om de afaceri are tendinta sa creada ca lucrurile vor merge bine mereu. Incep cheltuieli pentru sedii luxoase, angajati de top, mobilier de birou, decoratiuni si altele asemenea, iar cand firma ajunge din nou la o perioada mai grea se vad "rezultatele".

Cei mai cumpatati au insa norocul ca intr-un moment sau sezon slab in domeniu sa o duca foarte bine, traind din rezervele adunate anterior si ocupandu-se de clienti la aceleasi standarde ca in perioadele de prosperitate. In felul acesta se castiga piata de la firmele mai putin prevazatoare.

Un lucru nu trebuie uitat: cheltuieilile si investitiile sunt doua modalitati de utilizare a veniturilor total diferite - a investi pentru a face afacerea sa mearga mai bine este una si a cheltui pentru a te simti mai bine in propria firma este cu totul altceva.

Dupa o perioada mai lunga de existenta modesta a firmei, dupa ce au fost depasite mai multe momente de criza merita intr-adevar ca fata afacerii sa se schimbe cu un sediu elegant, angajati mai multi si asa mai departe.

Reversul medaliei este zgarcenia, dar ca orice extrema nici aceasta nu este benefica. Cel mai bine este ca intreprinzatorul sa urmareasca unde se duce fiecare banut si sa fie cat mai cumpatat, pastrand un echilibru constant intre incasari si cheltuieli indiferent de sezon.

4. Incetati sa mai asimilati informatii noi.

Unul dintre cele mai bune lucruri pentru ca un intreprinzator sa isi sporeasca sansele de succes este sa isi bage bine in cap urmatoarea idee: de la fiecare persoana pe care o intalnesti ai cate ceva de invatat. Este crucial pentru un om de afaceri sa devina o masina de invatat - carti, reviste, emisiuni de radio si televiziune, internet, seminarii, intalniri ale oameilor de afaceri...

Invatamantul de lunga durata necesita resurse financiare si este greu de urmat pentru multi, mai ales ca rezultatele apar dupa foarte mult timp. Cei care urmeaza insa, o facultate in domeniul economic nu au decat de castigat. Odata iesiti de pe bancile facultatii insa incep sa gandeasca mult mai clar, inteleg mai mult din ceea ce vad si citesc, si viziunea asupra lumii afacerilor se schimba.

Greseala majora a intreprinzatorilor care prind gustul succesului este ca nu dau doi bani pe nici o scoala. Sigur ca o facultate nu este garantia reusitei in afaceri, dar este un mod de a te ridica peste medie, cu eforturi mai mici si batai de cap mai putine.

In final, diferenta dintre succes si esec, sau cel mai adesea intre succes si mediocritate este atitudinea care il face pe un intreprinzator sa inceapa cititul ziarului de dimineata cu stirile din economie, politica si social, lasand la urma sportul si divertismentul.

Boc: MFP are mandat de a elimina actuala forma a impozitului minim

Ministrul Finantelor are mandat pentru a elimina actuala formula si de a regandi impozitul minim in sensul orientarii lui spre un impozit cu adevarat forfetar, restrans doar la acele domenii unde evaziunea fiscala nu poate fi combatuta altfel, a declarat miercuri premierul Emil Boc, aflat la New York.

La sfarsitul lunii august, fostul ministrul de finante declara ca Guvernul va elimina impozitul minim incepand de la 1 octombrie, care de la inceputul anului viitor va fi inlocuit cu impozitul forfetar.

"Impozitul minim dispare de la 1 octombrie. Este o data certa. Pana la finele anului nu-l inlocuim cu nimic, dar pentru 2011 lucram la impozitul forfetar, care ar trebui sa fie introdus in ianuarie", declara fostul ministru Vladescu .

Insa, pana in prezent, desi mai e doar o saptamana pana la 1 octombrie, nu a fost elaborat niciun act normativ in acest sens.

650 de milioane lei la bugetul de stat, din impozitul minim

Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in primul semestru al anului, impozitul minim a adus aproape 650 de milioane de lei la bugetul de stat.

Conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2009, contribuabilii in cazul carora impozitul pe profitul realizat este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute in lege, sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume.

Pentru activitatea din trimestrele I si II ale anului 2010 totalul obligatiilor constituite prin declaratiile de impozite si taxe reprezentand impozit pe profit este de 997,2 mil lei, din care s-au realizat venituri totale in valoare de 649,6 mil.lei, ceea ce reprezinta un grad de conformare la plata de 65,14%.

Detaliat pe trimestre, situatia se prezinta astfel:

● pentru trimestrul I 2010 s-au depus un numar de 456.449 declaratii insumand obligatii totale de 518,7 mil.lei. Pana in prezent s-au incasat efectiv 325,5 mil.lei si s-au operat compensari cu alte impozite si taxe in valoare de 58,6 mil.lei, ceea ce reprezinta un total de 379,4 mil.lei , respectiv 73,14% din declarat.

● pentru trimestrul II 2010 s-au depus un numar de 427.261 declaratii insumand obligatii totale de 478,5 mil.lei. Pana in prezent s-au incasat efectiv 239,7 mil.lei si s-au operat compensari cu alte impozite si taxe in valoare de 30,5 mil.lei, ceea ce reprezinta un total de 270,2mil.lei , respectiv 56,47% din declarat.


Traduceri autorizate. Traduceri legalizate

Sursa: Avocatnet.ro

Idei de afaceri online: vreti informatia, puteti s-o platiti prin SMS

Cat costa o informatie disponibila pe internet? Teoretic, nu costa nimic. Practic, intr-o perioada in care problema platii pentru continut online e tot mai presanta, mai ales pentru companiile media, un sistem prin care sa fie taxate informatiile poate fi tocmai raspunsul la intrebare. Si nu e nevoie decat de un SMS.

Twitter se zbate deja de mai multa vreme sa gaseasca o sursa de venituri. Serviciul gratuit de microblogging, care permite oricarui utilizator sa publice mesaje scurte, de cel mult 140 de caractere, pare sa se rezume insa doar la publicitatea online, eliminand din discutie varianta unor conturi platite.

De aici a pornit si ideea antreprenorului roman Dan Boabes pentru NN.bb, o platforma de monetizare a continutului digital, indiferent ca este vorba despre stiri sau informatii publicate de consumatori pe bloguri si pe retele de tipul Facebook sau Twitter ori despre fotografii, melodii, aplicatii software si orice alt tip de fisiere. "Un astrolog care are cont pe Twitter si publica informatii acolo, spre exemplu, poate cere bani pentru acele informatii", sustine Boabes, fondatorul si directorul executiv al companiei de servicii interactive bazate pe mesaje text Simplus Invest.

Primul pas a fost inregistrarea unui nume de domeniu simplu, idee generata de un alt proiect la care lucreaza (un portal pentru copii), alegand astfel domeniul din Barbados, unde legislatia este insa destul de restrictiva si presupune ca persoana sau compania care inregistreaza un domeniu sa fie rezidenta in Barbados.

Din acest motiv, a fost nevoie de cateva luni pentru achizitia NN.bb, in conditiile in care toate procedurile au fost intermediate de o casa de avocatura. Jumatate de an si 50.000 de euro mai tarziu, investitie la care se vor mai adauga in urmatorul an cheltuieli operationale de peste 200.000 de euro, actualul NN.bb nu mai seamana foarte mult cu ideea originala si nici nu se mai leaga in mod neaparat de Twitter, desi utilizatorii serviciului de microblogging sunt printre potentialii clienti.

In sine, sistemul lui Boabes permite scurtarea unui link, asa incat sa fie mai accesibil pe Twitter unde un link foarte lung nu incape, dupa modelul mai cunoscutelor TinyURL, Bit.ly, Tr.im sau Sp2.ro. "Cele mai multe servicii de scurtare a link-urilor nu au insa un model de business in spate", spune antreprenorul, in timp ce pentru NN.bb a fost conceputa de la bun inceput o forma concreta de monetizare.

Desi este gratuit si nu presupune niciun fel de cost din partea utilizatorilor in afara de timpul necesar crearii unui cont, sistemul NN.bb permite practic vanzarea de continut pe internet, incasari care nu intra doar in buzunarul furnizorului de continut, ci si in conturile companiei.

Procesul este simplu: un utilizator care vrea sa vanda un anumit tip de continut foloseste sistemul pentru a asocia acelui fisier un pret si un link scurt care va directiona ulterior potentialii cumparatori spre pagina de internet potrivita. Iar plata se face printr-un SMS cu tarif special, care porneste de la un euro si poate ajunge la cel mult 20 de euro in retelele mobile din Romania, prag dincolo de care plata se face prin card bancar.

Din incasarile generate de un anumit fisier sunt retinute mai intai comisioanele operatorilor de telefonie mobila care proceseaza SMS-ul, care variaza in functie de companie, dar si de tara (in Italia, spre exemplu, operatorii retin 30% din valoarea platii), iar diferenta este impartita intre NN.bb si furnizorul de continut, acestuia din urma revenindu-i 80% din total.

In plus, exista si un sistem de afiliere care poate genera venituri suplimentare; un furnizor de continut va incasa 4% din vanzarile efectuate de un alt utilizator al sistemului, care si-a creat cont in urma achizitionarii continutului initial, si alte 2 procente din vanzarile afiliatilor acestui utilizator din urma, potrivit lui Boabes.

Traduceri autorizate. Traduceri legalizate

Sursa: Business Magazin

Fondurile europene atrase de Romania, aproape o cincime din banii disponibili in perioada 2007-2009, aproximativ cat suma alocata de UE Romaniei pe an

Sumele rambursate celor din mediul public si privat, care au fost selectati pe baza de proiecte pentru finantari europene, au ajuns la 4,5 miliarde lei (circa un miliard de euro) - potrivit datelor oficiale valabile la 31 august 2010. Aceasta inseamna aproape 20% din banii alocati in perioada 2007-2009 sau aproximativ 12% din alocarea 2007-2010. Practic, se poate spune ca, in sfarsit, aproape au fost cheltuite fondurile aferente anului 2007.

Ca punct de reper, alocarea financiara a UE, disponibila pentru 2007 este de 1,2 miliarde euro (Potrivit Cadrului Strategic National de Referinta -pagina 154). Platile efectuate de autoritati catre beneficiari, la 31 august 2010, de circa 4,5 miliarde lei, se apropie de aceasta suma.

Potrivit acelorasi date, in opt luni platile au crescut cu circa 2 miliarde lei, fata de cele 2,5 miliarde lei cat erau platite la finalul anului 2009. Aceasta inseamna un ritm mediu al platilor de circa 250 milioane lei pe luna. Pentru comparatie, 250 milioane lei poate insemna valoarea a doua proiecte majore de apa si canalizare sau de infrastructura locala.

Programul cu cea mai buna performanta este, din nou, Programul Operational Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Pe acest program s-au facut plati de 1,7 miliarde lei pana la 31 august 2010.

Pe ultimul loc, ca de obicei, Programul Operational de Transport, cu 1,82% fonduri cheltuite.


Traduceri autorizate. Traduceri legalizate

Sursa: Euractiv.ro

Organizatie patronala a IMM: "70-80% din companii renunta la proiectele pentru care au castigat fonduri europene" / Propunere: scutirea de la plata TV

Florin Jianu, presedintele Patronatului Tinerilor Intreprinzatori si consultant in domeniul fondurilor europene a declarat vineri 17 septembrie ca din cauza dificultatii in a asiguira contributia proprie la finantarea proiectului, majoritatea companiilor renunta la proiecte. Acesta a avansat un procent de circa 70-80% - dintre companiile care au conexiuni cu Patronatul sau cu care colaboreaza firma sa de consultanta. In primavara, oficialii de la Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Economiei anuntau procente de contracte reziliate de pana la 30%, si isi exprimau ingrijorarea ca numarul rezilierilor va creste.

Florin Jianu a mentionat ca Patronatului Tinerilor Intreprinzatori a formulat mai multe propuneri pentru imbunatatirea procesului de derulare a proiectelor. Spre exemplu, acesta considera ca firmele ar trebui scutite de la plata TVA pentru achizitiile realizate in cadrul proiectului.

In plus, Consiliul National pentru IMM din Romania propune introducerea unui nou sistem de evaluare si monitorizare a personalului autoritatilor de implementare, constand in acordarea de stimulente in baza a 3 criterii valorice, raportat la rezultatele efective inregistrate de acestia, in activitatile de:
- evaluare (cu acordarea de stimulente de 10%)
- contractare (cu acordarea de stimulente de 15%)
- alocare efectiva de sume (cu acordarea de stimulente de 75%).

In acelasi timp, organizatia patronala propune acordarea de garantii guvernamentale pentru obtinerea de credite bancare pentru toti beneficiarii proiectelor aprobate (din fonduri structurale sau de la bugetul de stat) necesare co-finantarii, sustinerii investitiilor si asigurarii lichiditatilor necesare derularii lor.

Traduceri autorizate. Traduceri legalizate

Sursa: Euractiv.ro

Manageri: Tactici de negociere

Asigurati-va spatii de manevra si reduceti-le pe cele ale clientilor dumneavoastra

Cu cat sunt mai ample spatiile de manevra, cu atat mai mari sunt sansele de a ajunge la un acord favorabil. Este vorba deci de miza marjelor de manevra pentru protagonisti. Tactica negocierii urmareste sa ne extinda marjele de manevra si sa le reduca sau sa le stirbeasca pe ale clientului nostru. Sa vedem cum sa ni le dezvoltam pe ale noastre, fie ca este vorba de un singur interlocutor sau de mai multe persoane care decid.

Pentru aceasta, incepeti prin a face astfel incat spectrul de decizie sa nu vi se opuna si sa nu va minimalizeze puterea de decizie. Aveti grija ca ofertele dumneavoastra sa nu fie usor de comparat. Apoi, pretindeti mult - la inceput. De asemenea, debarasati-va de punctele slabe si folositi-va atuurile cum si cand doriti. Sa examinam tactica mai indeaproape.

Incepeti prin a delimita spectrul de decizie

Cine decide? Intrebarea este importanta pentru a evita eternal remarca ce impiedica finalizarea unei intalniri: "trebuie sa vorbesc cu Cutare...". Orice ar fi, este bine sa rezolvati aceasta problema din primele minute ale intrevederii. Se intampla rar ca interlocutorul dumneavoastra sa fie singur in cadrul structurii care il inconjoara. Incercati sa aflati cu cine imparte puterea de decizie. Care este ponderea fiecaruia? Acest lucru e valabil atat pentru persoanele fizice, in cadrul familiei, cat si pentru intreprinderi sau administratii.
Legume


De exemplu, pentru cumpararea unei masini, capul familiei face o alegere din punct de vedere tehnic (performante, consum) si fixeaza bugetul. Sotia intervine mai degraba la nivelul culorii. Copiii joaca un rol global de potentiali cumparatori (reperabil in vanzarea de masini monovolum). In mediul industrial, spectrul este adesea mai complex. Fiind vorba de un proiect, acesta are adesea un initiator. Sa spunem ca este persoana sau serviciul care a avut idea proiectului. Nu este vorba neaparat de beneficiar. Acesta din urma este utilizatorul, care intervine atat inainte, cat si dupa, pentru a-si da cu parerea si a valida diferitele etape cu privire la modul in care doreste sa-l foloseasca.

Conducerea generala, fara de care niciun proiect important nu ar putea fi dus la capat si nici nu ar avea un buget. Ea intervine in functie de importanta bugetului sau de valoarea strategica a proiectului pentru companie, la fel ca si in functie de caracterul sau exceptional si imprevizibil. Managerul de proiect are in sarcina supravegherea proiectului. Pe scurt, se ocupa de consultarea si coordonarea celor implicati, planificarea realizarii proiectului, controlarea avansarii sale. Cumparatorul intervine in negocierile de achizitie. In fine, acest evantai poate fi completat si cu un consiliu de administratie.

Analizarea acestui evantai (spectru), studierea raporturilor sale - inseamna, de asemenea, intelegerea influentei pe care fiecare poate, dincolo de organigrama, sa o exercite asupra celorlalti. Exista un lider? Ce presiune exercita el asupra grupului? Isi poate el schimba decizia? Etc.


Traduceri autorizate, traduceri legalizate

Sursa: Manager.ro

Cum se calculeaza CORECT dobanda dupa noua lege

Cu numai o zi inainte de expirarea "perioadei de gratie" pe care bancile au avut-o la dispozitie pentru modificarea celor opt milioane de contracte de credit, multi dintre clienti nu stiu cum ar trebui sa li se calculeze dobanda, care este metoda corecta de calcul si ce formulari din actul aditional sunt in conformitate cu Ordonanta 50.
Cum se calculeaza CORECT dobanda dupa noua lege

Legea este clara: incepand cu 21 iunie, dobanda va varia numai daca variaza indicele de referinta si atat. Si asta pentru ca formula de calcul in cazul contractelor cu dobanda variabila sau indexabila va fi formata din EURIBOR/ROBOR/LIBOR (in functie de moneda in care a fost contractat creditul) plus marja fixa a bancii.

In realitate, lucrurile nu stau chiar asa, iar modalitatea de exprimare a bancilor ii induce nu de putine ori pe clienti in eroare. Exista si acum nenumarate intrebari privind corectitudinea bancilor fata de clienti in stabilirea acestei marje.

De exemplu, cine a contractat un credit in 2007 a vazut cum de la an la an rata ii creste, poate fara nicio justificare. Iar acum tot acei clienti primesc o noua lovitura, pentru ca din dobanda majorata li se scade indicele public de referinta (EURIBOR/ROBOR/LIBOR), iar marja astfel rezultata, care, atentie, va ramane fixa pe toata durata de derulare a creditului, este foarte mare.

Pentru ca este perfect legal ca din dobanda actuala sa se scada acel indice de referinta si sa rezulte marja. Formula e corecta, spun reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Iar daca in vechiul contract calculul se facea pe baza EURIBOR/ROBOR/LIBOR la care se adaugau costurile interne ale bancii, atunci aceste costuri interne devin marja. Iar daca nu era trecuta nicio marja, asta nu inseamna ca marja era zero.

Un exemplu clar: daca ai avut initial o dobanda de 10%, iar ea a crescut la 14%, la un credit in lei, trebuia sa sesizezi ANPC in momentul cand ai observat majorarea. Pentru ca acum din 14% se scade ROBOR, care este in jur de 7%, deci iti rezulta o marja de 7%. Insa daca instanta stabilea ca banca a majorat abuziv dobanda si ramaneai cu 10%, acum marja era de 3%. Desigur, daca tu crezi ca dobanda a crescut nejustificat, poti merge si acum in instanta, insa fara ajutorul ANPC.

"Acesti consumatori ar fi trebuit sa depuna reclamatie in momentul cand le-au crescut ratele respective. Am avut consumatori care au reclamat anumite abuzuri, sa spunem, ale bancilor, care au majorat dobanzile fara nicio justificare si acele cazuri au fost transmise in instanta, unele s-au pronuntat, bancile au fost obligate sa anuleze respectivele clauze sau sa le modifice. In momentul de fata, avand in vedere prevederile Ordonantei, ANPC nu mai poate sa intervina in acest nivel al dobanzii, adica nu poate spune nici ca e mare, nici ca e mica. Asta doar instanta poate s-o faca", spune Irina Vasile, sefa serviciului financiar-bancar din cadrul ANPC.

O alta problema adusa in discutie de clienti se refera la mentionarea in actele aditionale a "ratei interne" a bancii si aparitia a doua marje fixe, in loc de una, asa cum se poate observa din actele aditionale ale ING, astfel ca dobanda reprezinta suma urmatoarelor:

- ROBOR/EURIBOR = indice public de referinta, ce va fi revizuit lunar, in prima zi lucratoare bancara a fiecarei luni;
- 2,25% = procent care va ramane fix pe toata perioada Creditului, cu exceptia cazului in care legislatia va impune modificarea acesteia si care reprezinta diferenta dintre valoarea Ratei interne de finantare a bancii si valoarea indicelui public ROBOR/EURIBOR (valorile avute in vedere sunt valoriile medii aferente lunii iunie 2010);
- marja = marja mentionata din Contractul de credit, care va ramane neschimbata pe intreaga durata a Creditului, cu exceptia cazului in care legislatia va impune modificarea acesteia.

"Am avut sesizari la modul de calcul al marjei, pentru ca au existat contracte in care aveam dobanda stabilita in functie de dobanda de referinta a bancii sau rata de referinta a bancii plus o anumita marja. Ulterior aparitiei Ordonantei 50, din acea rata de referinta trebuie scazut indicele si mai apare o marja intermediara. Aceea ori se adauga la marja deja existenta si atunci avem indicele clar plus o marja majorata sau avem indicele plus diferenta aceea dintre dobanda si indice si marja care exista initial in contract. Ambele cazuri sunt valabile, pentru ca nivelul dobanzii este acelasi, indiferent daca se majoreaza marja din contract sau exista o asa-numita marja intermediara", a explicat Irina Vasile.

Oficialii ING spun ca actele aditionale sunt in conformitate cu legea si ca formularea nu isi propune decat sa duca la implementarea unui mod transparent de calcul al dobanzii, ce poate fi urmarit de client.

"Consideram ca spiritul legii este respectat, intrucat odata cu aplicarea ordonantei, peste EURIBOR/ROBOR, nu exista decat elemente fixe. Prezentarea acestei valori fixe - si repet, ea ramane fixa pe toata perioada ulterioara a contractului - prin insumare sau prin rezultatul final, este o chestiune de forma si noi am ales-o pe cea care ni s-a parut cea mai transparenta", a declarat directorul de retail al ING Bank Romania, Maria-Cristina Matei.

"Aceasta rata trebuia acum calculata in functie de variatia EURIBOR. De aceea, a fost luata in calcul media indicelui EURIBOR pentru luna iunie, de 1,28%. De aici provine procentul de transfer de 2,25 puncte ca diferenta intre rata de referinta si media EURIBOR (plus rotunjirea in minus la multiplu de 0,25%, ceea ce a dus la o scadere aditionala a pretului). Clientii au fost informati de translatarea contractelor, astfel incat noul pret (egal in valoare sau chiar putin diminuat) are urmatoarea structura: rata de piata (media EURIBOR) plus 2,25 puncte (procent fix) plus vechea marja a contractului (procent fix)", a aratat Matei.


Traduceri autorizate, traduceri legalizate

Sursa: InCont.ro

De ce nu avem branduri puternice in Romania

Sa spunem lucrurilor pe nume: romanii nu au fost niciodata maestri in construirea unor marci puternice. Doar cateva zeci de nume autohtone au o rezonanta clara in urechea consumatorului, iar cele care au trecut de granitele tarii pot fi numarate pe degetele de la o mana. Morala brandingului bine facut pare acum mai actuala decat oricand, mai ales de cand frunza buclucasa de la Turism a readus in discutie o tema mai veche: cat de bine ne pricepem la branding?

Un produs sau serviciu isi creeaza o marca in care sunt investiti bani. Lumea trebuie sa auda de ea, sa il cumpere, sa il foloseasca, iar banii investiti sa se intoarca apoi la investitori. In cateva cuvinte, asa stau lucrurile in lumea celor ce fac branding, o lume bulversata in ultima saptamana de cea mai importanta campanie a anului - cea pentru crearea brandului de tara.

Pana sa inceapa discutiile in jurul elementelor care tin de strategie, coerenta a simbolicii sau estetica, au aparut altele, mult mai spumoase, legate de originalitatea logoului ales - o frunza, nu ca oricare alta, ci una care ar trebui sa simbolizeze esenta potentialului turistic al tarii. S-a spus ca desenul ar fi fost cumparat dintr-o banca de imagini, deci ca nu poate fi folosit, ca pentru el s-a platit enorm peste pretul normal si ca, oricum, nici nu spune mare lucru.

Chiar daca Elena Udrea, ministrul turismului, a spus ca aceste discutii nu au fost neaparat negative, ci au ajutat la popularizarea brandului, efectele pozitive nu sunt remarcate si de specialisti. "Personal, nu cred in varianta plagiatului, dar si daca, in cele din urma, se ajunge la concluzia ca totul este in regula din punct de vedere juridic si ca imaginea poate fi folosita, eu m-as gandi bine daca sa continuu cu acest brand de tara", spune Cosmin Alexandru, director asociat la Brandivia, desi crede ca anul acesta, Romania s-a prezentat cu "un brand bine facut si care permite sa fie umplut cu continut bun".

Fara sa dea un verdict clar asupra de-acum faimoasei lucrari incredintate consortiului THR-TNS pentru aproape 900.000 de euro, Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, atrage atentia asupra unor aspecte de baza, precum justificarea costurilor prin rezultate. "Cei 73 de milioane de euro destinati campaniei de promovare pentru anii urmatori pot fi investiti cu profit pentru tara sau doar cheltuiti fara rost.

Pozitionarea nu inseamna diferentiere de dragul diferentierii, ci acea diferentiere sustenabila si relevanta, capabila sa sustina cresterea unei afaceri", crede Bogdan. "Nu este o tragedie ca un client sa se intoarca la consultant si sa-i ceara sa livreze si alte rute de diferentiere", adauga ea.

Controversa din jurul contractului cu un consortiu strain ai carui membri nici macar nu erau specializati in branding - detaliu ce i-a facut pe multi comentatori sa se intrebe de ce lucrarea n-a fost incredintata unor specialisti, in particular unora romani - pune in evidenta un adevar pe care nici oamenii ce se ocupa de branding nu se tem sa-l ascunda: Romania nu are marci locale puternice, nici competitive, ci niste marci mici, care in loc sa-si strige avantajele catre consumatori, abia daca le soptesc, iar toate au capatat amploare abia dupa ce au intrat sub umbrela unor investitori straini.

"Antreprenorii romani nu au avut o strategie pe termen lung: intentia lor nu a fost sa construiasca branduri puternice, ci o afacere solida, pe care, la un moment dat, sa o poata vinde.

Asa s-a intamplat ca acele branduri care ar fi avut potential nu s-au remarcat cat timp au fost romanesti, ci abia dupa ce au fost preluate", spune Cosmin Alexandru.

El da exemplul concret al comertului, cu constatarea ca suntem singura tara din Europa Centrala si de Est care nu are niciun lant autohton puternic de retail. Sau, mai bine spus, care nu mai are niciunul, dupa ce in ultimii patru ani au avut loc numeroase vanzari catre investitori straini, cea mai recenta fiind cea a lantului de supermarketuri Ethos, detinut de omul de afaceri Ioan Soloman, catre firma greaca Vismonto. Avem, deci, o bila neagra la acest capitol.

Pe de alta parte, marcile care inca mai apartin in totalitate unor antreprenori romani nu sunt suficient de capitalizate, la nivel de imagine. Topul celor mai puternice 40 de branduri romanesti, realizat de Brandivia si GfK, arata ca suntem devansati la multe categorii de produsele importate, in timp ce alte paliere ce ne-ar putea aduce mai in fata in top nici nu sunt remarcate. Piata berii si sectorul auto sunt destul de bine reprezentate. Si, totusi, din 40 de branduri puternice, majoritatea sunt straine, iar in top 10 se afla o singura marca romaneasca - Poiana.

E greu de crezut ca la urmatoarea centralizare de voturi vor fi mai multe branduri locale prezente, de vreme ce antreprenorii nu au campanii reale de pozitionare in piata. Alexandru vorbeste despre marci din electroretail, precum Altex sau Domo, dar si din industria bunurilor de larg consum, precum Agricola Bacau. Ele sunt exemple de afaceri care au potential de a-si crea un brand competitiv, dar n-au investit inca suficient de mult in acest scop. Cel putin in zona comertului cu electronice si electrocasnice, potentialul este urias, avand in vedere ca lanturile de magazine romanesti nu au parte de concurenta agresiva a multinationalelor. Putini sunt insa cei ce au aparut cu un mesaj clar de pozitionare, mai ales dupa ce puterea de cumparare a scazut, iar bunurile din aceasta categorie au fost primele afectate.

Desi recunoaste ca este destul de greu pentru un antreprenor local sa inceapa acum sa construiasca un brand de la zero si sa prinda din urma ceea ce altii au acumulat in ani de zile, Cosmin Alexandru spune ca sunt si avantaje pentru cei ce se gandesc acum sa-si defineasca pozitia in piata sau vor sa se repozitioneze. "Daca ai bani sa faci o campanie de branding sau rebranding, este o strategie foarte buna pentru ca acum, mai mult decat oricand, orice mesaj de acest gen se vede si se aude mult mai bine", este de parere seful Brandivia.

Aneta Bogdan de la Brandient duce argumentul si mai departe si spune ca astfel de initiative sunt stimulate de ceea ce s-a intamplat in economie. "Chiar companii foarte mari si care nu aveau o problema de imagine, precum Vodafone, s-au repozitionat pentru ca au inteles ca piata s-a schimbat si va ramane mult timp asa. Si, mai important, s-au schimbat consumatorii si bugetele lor disponibile."

Anul trecut, lectia despre care vorbeste Aneta Bogdan a fost invatata de mai multe companii, 2009 fiind un an surprinzator de aglomerat in campanii de branding si chiar rebranding. Companiile de asigurari au fost cele mai energice la acest capitol. Cu patru mari campanii de rebranding, 2009 a fost pana acum cel mai activ an pentru asiguratori la capitolul comunicare. Interamerican s-a transformat in Eureko, AIG in Alico, Unita in Uniqa, in urma preluarii, iar Groupama si-a facut oficial intrarea in piata, dupa ce a absorbit cele trei companii de asigurari de mici dimensiuni, Asiban, BT Asigurari si OTP Garancia. Sigur ca fuziunile sau achizitiile genereaza campanii de acest gen in mod natural, dar si acestea au fost ocazii oportune pentru a iesi in fata si a transmite un mesaj.

Practic, ceea ce ar trebui sa faca antreprenorii romani inseamna mai mult decat sa construiasca o marca pe care oamenii s-o poata recunoaste atunci cand ii aud numele: e vorba de capacitatea de a crea un nume, o imagine, un logo si o poveste cu care consumatorii sa se poata asocia si care sa aiba puterea de a-i fideliza - in esenta, acelasi lucru pe care l-au facut Apple, CEZ din Cehia sau Lukoil din Rusia, iar la noi l-au facut Jolidon, Rompetrol sau firmele care au lansat marci ca Timisoreana sau Fulga. Topurile care circula de ceva vreme despre pozitionarea marcilor romanesti fata de cele straine, dar si ceea ce s-a intamplat de curand cu brandul de tara arata ca mai sunt multe lectii de marketing de invatat. Specialistii in imagine si promovare spun ca antreprenorii au inceput in numar tot mai mare sa deschida ochii si sa inteleaga mecanismele care transforma un produs anonim intr-unul memorabil. Daca e asa, atunci aceasta ar trebui sa se vada pe mai departe in investitii in marci romanesti, dincolo de inevitabilele campanii de rebranding ulterioare preluarii unor firme autohtone de catre altele straine.


Traduceri autorizate, traduceri legalizate

Sursa: Business Magazin

O piata europeana a instrumentelor financiare derivate mai sigura si mai transparenta

In cadrul actiunilor pe care le intreprinde pentru a crea un sistem financiar mai solid, Comisia Europeana a prezentat, miercuri, o propunere de regulament care vizeaza cresterea sigurantei si transparentei pietei instrumentelor financiare derivate negociate pe piete nereglementate (over-the-counter OTC). In acest proiect de regulament, Comisia propune ca informatiile privind contractele cu instrumente financiare derivate OTC sa fie raportate catre asa-numitele registre centrale de tranzactii si sa poata fi accesate de catre autoritatile de supraveghere.
De asemenea, toti ceilalti participanti la operatiunile de pe piata vor avea, la randul lor, acces la mai multe informatii. Comisia mai propune si compensarea prin intermediul contrapartidelor centrale (CPC) a contractelor standard cu instrumente financiare derivate OTC. Acest procedeu va reduce riscul de credit al contrapartidei, altfel spus riscul ca o parte la contract sa intre in incapacitate de plata. Propunerea Comisiei este in totalitate in spiritul angajamentelor asumate de UE in cadrul G20 si al abordarii adoptate de Statele Unite. Urmatorul pas este analizarea propunerii de catre Parlamentul European si de catre statele membre ale UE. Dupa adoptare, regulamentul se va aplica de la sfarsitul anului 2012.
„Pietele financiare nu isi mai pot permite sa arate ca in vestul salbatic. Instrumentele financiare derivate OTC au un impact considerabil asupra economiei reale, de la creditele ipotecare la preturile alimentelor. Lipsa unui cadru de reglementare pentru instrumentele financiare derivate OTC a contribuit la declansarea crizei financiare, cu consecintele dezastruoase pe care le resimtim cu totii. Propunem reguli care vor aduce mai multa transparenta si mai multa responsabilitate pe pietele instrumentelor derivate. Astfel vom sti cine ce face si cine ce datoreaza, si cui anume. In acelasi timp, vom lua masuri pentru a evita cazurile in care incapacitatea de plata a unei entitati individuale destabilizeaza un intreg sistem financiar, asa cum s-a intamplat in situatia colapsului Lehman”, a declarat Comisarul pentru piata interna si servicii, Michel Barnier.

Principalele elemente ale propunerii

Mai multa transparenta: In prezent, raportarea contractelor cu instrumente financiare derivate OTC nu este obligatorie. Ca urmare, initiatorii politicilor, entitatile de reglementare, dar si participantii la operatiunile de pe piata nu au o imagine clara a activitatilor din acest sector. Propunerea Comisiei instituie obligatia ca tranzactiile cu instrumente financiare derivate OTC din UE sa fie inregistrate in baze de date centrale, numite registre centrale de tranzactii. Autoritatile de reglementare din UE vor avea acces la aceste registre centrale si, astfel, vor putea avea o mai buna imagine de ansamblu cu privire la datoriile fiecarei entitati si la beneficiarii acestor datorii si vor putea detecta din timp eventualele probleme, cum ar fi acumularile de riscuri.

In paralel, nou-infiintata Autoritate europeana pentru valori mobiliare si piete (European Securities and Markets Authority - ESMA) va raspunde de supravegherea registrelor centrale de tranzactii si de autorizarea sau retragerea inregistrarii acestora. De asemenea, registrele centrale de tranzactii vor avea obligatia de a publica pozitiile agregate pe tipuri de instrumente financiare derivate pentru ca toti participantii la operatiunile de pe piata sa aiba o imagine de ansamblu mai clara cu privire la piata instrumentelor derivate OTC.

Mai multa siguranta – reducerea riscurilor contrapartidei: In situatia actuala, participantii la tranzactii cu instrumente derivate OTC nu diminueaza suficient de mult riscul de credit al contrapartidei, cu alte cuvinte riscul de a inregistra pierderi ca urmare a faptului ca o parte nu efectueaza platile necesare la scadenta. Conform propunerii Comisiei, instrumentele derivate OTC standardizate (si anume cele care indeplinesc anumite criterii de eligibilitate predefinite, cum ar fi un grad ridicat de lichiditate) vor trebui sa fie compensate prin contrapartide centrale (CPC). CPC sunt entitati care intervin intre contrapartidele la o tranzactie, devenind astfel „cumparator pentru toti vanzatorii” si „vanzator pentru toti cumparatorii”. Prin aceasta masura se vor evita situatii de tipul celor in care colapsul unui participant la operatiunile de pe piata determina colapsul altor participanti, propagand astfel riscul la nivelul intregului sistem financiar. In cazul in care un contract nu indeplineste criteriile de eligibilitate si, prin urmare, nu este compensat prin CPC, trebuie sa se aplice alte tehnici de management al riscului (cum ar fi obligatia de a detine mai mult capital). Deoarece CPC vor prelua riscuri suplimentare, ele vor face obiectul unor cerinte de management stricte si al unor reguli organizationale si prudentiale armonizate, care sa le ofere siguranta. Printre acestea se numara normele in materie de guvernanta, controalele de audit, cerintele de capital mai stricte etc.

Mai multa siguranta – reducerea riscului operational: Piata instrumentelor financiare derivate OTC permite un grad ridicat de flexibilitate in stabilirea termenilor economici si juridici ai contractelor. Ca urmare, pe piata exista numeroase contracte complexe, special adaptate, care necesita in continuare multa interventie manuala in diverse etape de procesare. In acest fel creste riscul operational, altfel spus riscul de a se inregistra pierderi in urma unor erori umane, de exemplu. Propunerea Comisiei impune participantilor la operatiunile de pe piata obligatia de a masura, monitoriza si diminua acest risc, de exemplu prin utilizarea mijloacelor electronice pentru confirmarea termenilor contractelor cu instrumente financiare derivate OTC.

Domeniul de aplicare: Propunerea se aplica tuturor tipurilor de instrumente financiare derivate OTC. Se aplica atat firmelor financiare care utilizeaza instrumente derivate OTC, cat si firmelor nefinanciare care detin pozitii importante pe instrumente derivate OTC. De asemenea, propunerea se aplica in cazul CPC si al registrelor centrale de tranzactii. Pe de alta parte, insa, firmele nefinanciare (cum ar fi fabricantii) care utilizeaza instrumentele derivate OTC pentru a-si diminua riscurile care decurg din activitatile lor principale (de exemplu, hedging-ul comercial utilizat pentru a proteja impotriva variatiilor cursului de schimb) sunt scutite de cerintele de compensare prin CPC.

Un instrument financiar derivat este un contract incheiat intre doua parti cu privire la valoarea viitoare sau statutul activului aflat la baza sa (de exemplu, evolutia ratelor dobanzii, evolutia unei valute sau posibilitatea ca un debitor sa intre in faliment). Un instrument financiar derivat OTC este un instrument derivat care nu se tranzactioneaza la bursa, ci se negociaza privat intre doua contrapartide. In ultimul deceniu, utilizarea instrumentelor derivate a crescut exponential, iar tranzactiile OTC au contribuit cel mai mult la aceasta crestere.

In 2009, la sfarsitul lunii decembrie, valoarea notionala a pietei instrumentelor derivate OTC se ridica la aproximativ 615 trilioane de dolari, cu 12% mai mare fata de sfarsitul anului 2008, dar cu 10% mai mica fata de nivelul maxim atins in iunie 2008.

Cvasicolapsul Bear Sterns in martie 2008, falimentul Lehman Brothers la 15 septembrie 2008 si salvarea AIG la 16 septembrie au fost primele cazuri care au atras atentia asupra deficientelor de functionare a pietei instrumentelor financiare derivate OTC, piete pe care se tranzactioneaza 80% dintre instrumentele financiare derivate. In comunicarea sa privind redresarea economiei europene din martie 2009, Comisia Europeana s-a angajat ca, pe baza unui raport privind instrumentele financiare derivate si alte produse structurate complexe, sa adopte initiative pentru cresterea transparentei si pentru a oferi solutii la problemele legate de stabilitatea financiara.


Traduceri autorizate, traduceri legalizate

Sursa: Avocatnet.ro

ANPC: Sfaturi pentru consumatori la semnarea actelor aditionale de modificare a contractelor de credit

In aceasta perioada creditorii emit consumatorilor care au credite acte aditionale de modificare a contractelor in conformitate cu prevederile OUG 50/2010.

Ce modificari trebuie sa cuprinda actul aditional?

Principalele modificari sunt cele legate de formula de calcul a ratei dobanzii variabile si de comisioane.

In contractele de credit cu dobanda variabila, dobanda va fi raportata la un indice de referinta variabil (ROBOR, EURIBOR, LIBOR, rata dobanzii de referinta a BNR functie de moneda creditului) si o marja fixa a bancii care nu va putea fi majorata pe toata durata derularii contractului, putand fi insa redusa. Creditorul nu are voie sa schimbe tipul de dobanda (din variabila in fixa sau invers) si nici sa majoreze rata dobanzii.

Creditorul trebuie sa elimine din contract comisioanele care nu sunt permise de OUG 50/2010 (cum este comisionul de risc). Creditorul nu are voie sa adauge alte comisioane in afara de cele prevazute de Ordonanta. Conform OUG 50/2010, se pot percepe numai urmatoarele comisioane: comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent (nu ambele simultan), comision de rambursare anticipata de maxim 1% si numai la credite cu dobanda fixa, comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor, costuri aferente asigurărilor daca e cazul, penalitati. Comisionul de analiza dosar se poate percepe numai dupa semnarea contractului de credit, nu si in situatia in care creditul nu a fost acordat.

Modificarile din actul aditional nu pot cuprinde majorari ale costului total al creditului. Creditorul nu are voie sa redenumeasca comisioanele pe care legea ii cere sa le elimine. Actul aditional nu trebuie sa cuprinda alte modificari decat cele cerute de OUG 50/2010, in cazul in care creditorul vrea sa faca si alte modificari ale contractului, trebuie sa le prezinte intr-un act aditional separat. In cazul in care creditorul include si alte modificari decat cele impuse prin OUG 50/2010, acesta risca o amenda contraventionala cuprinsa intre 20.000 lei – 100.000 lei.

Cat timp am la dispozitie?

Modificarile impuse prin Ordonanta se aplica indiferent daca semnati sau nu actul aditional.
Orice alte modificari ale clauzelor contractuale referitoare la costuri si care nu sunt impuse prin OUG 50/2010 ar trebui cuprinse intr-un act aditional separat, care trebuie transmis consumatorilor cu cel putin 30 de zile inainte de aplicare si pentru care aveti la dispozitie 15 zile pentru a hotari daca acceptati aceste modificari.
Prin urmare, mergeti la banca sau la institutia financiara nebancara pentru a vi se inainta actul aditional intocmit de creditor ca urmare a modificarilor impuse prin OUG 50/2010. In cazul in care nu puteti sa va deplasaţi, luati legatura cu creditorul, solicitati in scris, prin scrisoare cu confirmare de primire, sa va transmita actul aditional. Luati acasa actul si studiati-l, nu semnati pe loc.
In cazul in care considerati ca actul aditional transmis de creditor ca urmare a aparitiei OUG 50/2010 nu respecta prevederile acesteia ori cuprind o interpretare abuziva a acesteia, va veti adresa fie creditorului, pentru o solutionare pe cale amiabila, fie Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor, fie instantei de judecata. Actul normativ nu prevede in mod expres un termen pentru astfel de situatii, insa este recomandabil sa faceti aceste demersuri cat mai repede deoarece creditorul poate percepe abuziv anumite costuri.

Cum imi dau seama daca actul aditional respecta prevederile OUG 50/2010?

Aveti nevoie de:
- o copie a OUG 50/2010;
- contractul original si eventuale acte aditionale pe care le-ati acceptat anterior;
- noul act aditional propus de creditor.

Identificati tipul de dobanda (fixa sau variabila) initial si verificati sa nu fie modificat. Creditorul nu are dreptul sa modifice dobanda din fixa in variabila sau invers. Stabiliti comisioanele pe care le aveati inainte de 21.06.2010 si verificati sa ramana numai cele acceptate de OUG 50/2010. Cititi toate celelalte prevederi din aditional si verificati daca prezenta lor e justificata de OUG 50/2010.

Ce forma trebuie sa aiba un act aditional valabil?
- Trebuie sa fie complet si personalizat, sa cuprinda toate datele creditorului, ale imprumutatului si datele contractului pe care il modifica. Toate rubricile cu valorile privind costurile creditului trebuie sa fie completate.
- Trebuie sa aiba numar de inregistrare de iesire cu data in care v-a fost inmanat.
- Trebuie sa fie act original care sa fie stampilat si semnat de emitent pe fiecare pagina.

Ce variante am privind acceptarea sau refuzul actului aditional?

- Daca nu semnati si nu contestati in scris, prevederile actului aditional intra in vigoare prin acceptare tacita. Prevederile care nu respecta OUG 50/2010 raman nule de drept, dar riscati sa fie aplicate in continuare de creditor. Le puteti contesta ulterior, in interiorul termenului de prescriptie.

- Daca ati contestat in scris actul aditional, creditorul este oricum obligat sa implementeze modificarile cerute de OUG 50/2010 in favoarea dumneavoastra.

Cum instiintez creditorul de faptul ca refuz actul aditional?

Depuneti la banca sau la institutia financiara nebancara o notificare privind neacceptarea conditiilor din actul aditional. Scrieti refuzul in doua exemplare, luati numar de inregistrare pe copie. Daca nu puteti sa va prezentati la creditor, trimiteti o scrisoare cu confirmare de primire.

Nu semnati actul aditional, nu faceti mentiuni, corectii, taieturi pe actul aditional. Aveti nevoie de un exemplar al actului, in forma legala emisa de creditor pentru viitoarele demersuri in instanta.

Ce cuprinde o notificare de refuz a actului aditional?

In primul rand datele dumneavoastra personale, complete (nume, adresa, CNP). Datele de identificare ale contractul de credit pe care il aveti cu creditorul. Date de identificare ale actului aditional pe care il contestati. Contestarea poate fi facuta global (refuzati intreg actul) sau partial (refuzati sau acceptati fiecare din clauzele din act). Nu e nevoie de formulari juridice si de motivare legala a refuzului, ci doar de precizari clare privind punctele pe care nu le acceptati.

Ce se intampla daca refuz actul aditional, imi poate cere creditorul banii inapoi?

Creditorul nu poate sa declare scadent creditul pentru neacceptarea unei modificari la contract. Daca un angajat al creditorului va preseaza sa semnati cu amenintarea scadentarii creditului, comite un abuz.

Care sunt etapele de rezolvare a unui diferend cu creditorul?

Puteti recurge la urmatoarele metode:
1. Incercarea de a rezolva pe cale amiabila neconcordantele. Toate notificarile se fac in scris si se iau numere de inregistrare sau confirmari de primire. Creditorul are la dispozitie maxim 30 de zile pentru a raspunde. Dupa 30 de zile, daca nu ati primit un raspuns, puteti prezuma ca ati fost refuzat si mergeti mai departe.

2. Sesizare depusa la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor. Atasati la sesizare documentele de credit (contract si aditionale) si corespondenta (notificarile) dumneavoastra si a creditorului. Se analizeaza cazul dumneavoastra si cand creditorul este in culpa, se pot dispune sanctiuni si dispozitii de intrare in legalitate (conformarea contractului cu legea). Creditorul, la randul lui, se poate adresa instantei pentru contestarea masurii dispuse de CJPC.

3. Contestarea actului aditional de dumneavoastra direct la instanta de judecata. Actiunile initiate de consumatori (individual sau in grup) au o libertate mai mare privind cererile adresate instantei (pot include si pretentii materiale asupra creditorului).

Va recomandam sa parcurgeti cele 3 etape in ordinea mentionata daca doriti o rezolvare favorabila a cererilor dumneavoastra.

Daca voi contesta actul aditional, mai platesc ratele sau comisioanele in disputa?

Contestarea actului aditional nu suspenda obligatia dumneavoastra de a achita ratele conform contractului. Puteti ingheta achitarea ratei sau a costurilor in litigiu doar cu acordul scris al creditorului sau, in cazul in care va adresati instantei de judecata, doar daca aceasta aproba o astfel de cerere. Trebuie sa tineti cont de faptul ca, in cazul in care nu aveti castig de cauza, va trebui sa achitati creditorului atat costurile respective cat si cheltuielile de judecata. Efortul financiar poate fi substantial, luati o decizie numai dupa ce cantariti bine riscurile, timpul necesar si proportia intre castigurile posibile din diminuarea costurilor creditului si cheltuielile de judecata.


Traduceri autorizate, traduceri legalizate

Sursa: Avocatnet.ro

Sase lectii de business de la seful cafenelelor Turabo

Dupa aproape un an in care nu a vrut sa iasa deloc in presa, Tudor Dragomir Niculescu s-a decis sa povesteasca despre ultimele luni de criza si despre ce au insemnat acestea pentru businessul lui. Nu a fost dramatic, dar totul s-a schimbat. Sase concluzii si totodata sase lectii de business despre cum a fost si cum decurge criza pentru cafenelele Turabo si fratii lor mai mici.

1. A INCHIS 10 CAFENELE, DESCHIDE ALTE PATRU. "7 in galeriile Real si 3 din provincie - Cluj, Brasov, Sibiu." Tudor Dragomir Niculescu, proprietarul Turabo, enumera repede cafenelele pe care a fost nevoit sa le inchida: cele mai multe au fost dintre cele cumparate in urma cu trei ani de la Dark Cafe, un lant de cafenele care semnase un contract pentru dezvoltarea de cafenele in fiecare galerie Real. Tranzactia de atunci, estimata la 500.000 de euro, i-a dat ocazia lui Niculescu sa faca un salt de la 15 la peste 24 de cafenele, insa criza a demonstrat ca acesta nu era un model care sa aduca profit in perioadele mai putin faste din punct de vedere economic.

La fel, deschiderile din provincie, care in perioada de boom economic au marcat transformarea lantului Turabo intr-unul cu acoperire nationala, s-au aratat destul de putin rentabile in 2009 si 2010. Astfel, 3 cafenele din centrele oraselor de mai sus au fost inchise, fiind deocamdata pastrate cafenelele din aeroporturi (Timisoara si Sibiu), cea din Iasi (aflata insa intr-un centru comercial, Iulius Mall), dar si proiectele pentru o noua deschidere in centrul vechi din Bucuresti si alta la Brasov, in alt spatiu.

"Problema provinciei nu a fost neaparat faptul ca acolo se consuma mai putin, ci mai mult inflexibilitatea proprietarilor de spatii", spune Niculescu, dand ca exemplu cafeneaua din Cluj, care a fost inchisa cand chiria de 13.500 de euro (pentru 300 de metri patrati - jumatate la parter, jumatate la subsol) nu a putut fi renegociata mai jos de 8.000 de euro, suma considerata prea mare de omul de afaceri. Chiriile in Bucuresti au mai scazut insa, Niculescu vorbind despre o chirie medie de 5.000 de euro pentru spatiile sale.

Oricum, fara renegocierea chiriilor, numarul cafenelelor inchise ar fi fost mult mai mare, spune omul de afaceri. In plus, nici aceste 32 de cafenele Turabo care au ramas dupa inchiderea celor 10 nu sunt ferite: "Am inchis tot ce pierdea bani. Nu cred ca a pierde bani pentru a te da mare ca ai multe cafenele inseamna mare lucru. Acum lucrez cu bilanturi din trei in trei luni: care pierde bani trei luni la rand e inchisa", spune Niculescu, admitand ca in acest ritm nu stie cu cate cafenele va termina 2010. Mai are planificate si alte patru deschideri (dintre care una in Bucuresti Mall si una in Brasov), cu investitii medii de 100.000 de euro fiecare. Altfel, intr-un depozit inchiriat de Niculescu stau pregatite si reconditionate "7 cafenele", adica mobilier si echipamente cu care se pot deschide 7 noi spatii.

2. LUNA AUGUST A FOST GROAZNICA. "Credeam ca nu se mai termina luna august, a fost cea mai proasta luna de cand am lansat cafenelele Turabo incoace", povesteste Tudor Dragomir Niculescu, convins ca, dupa o luna atat de slaba, lucrurile trebuie sa isi revina. In luna august, 15 cafenele din cele 32 pe care le are acum lantul au fost pe zero, restul avand un profit minim. Niculescu spune ca in august incasarile au fost cu 50% mai mici decat in februarie 2010, in conditiile in care si februarie a fost mult sub lunile din 2007 sau 2008.

"De fapt, nu a fost nicio luna din ultimul an in care sa nu fiu nevoit sa iau o decizie neplacuta: fie sa dau oameni afara, fie sa inchid o cafenea, fie sa ma confrunt cu situatii de neplata", spune Niculescu. Dincolo de asta, incasarile proaste din luna august l-au pregatit pe Niculescu pentru ce e mai rau: "Stiu acum ca nu am de ce sa tin cafenele cu pierderi si ca nu are rost acum sa construiesc un portofoliu, chiar daca risc sa pierd cota de piata". Niculescu are in acest sens o singura temere si anume venirea unui brand international de cafenele cu sustinere financiara, care poate face acum un lant de cafenele cu costuri mici, care i-ar lua mult din cota de piata.

3. BACSISURILE AU SCAZUT INAINTEA INCASARILOR

"Mi-am dat seama ca a inceput criza cand a scazut foarte mult bacsisul lasat de clienti si angajatii si-au schimbat comportamentul", spune Niculescu, care a observat ca factura medie din cafenele a scazut in ultimul an cu 10-15%, in schimb bacsisul a devenit din ce in ce mai rar. Asadar, cea mai mare problema pe care o are Niculescu acum nu e scaderea incasarilor, ci furturile angajatilor: "Am schimbat deja jumatate din personal si controlul angajatilor imi ocupa acum jumatate de zi".

4. NUNTILE DEVIN APROAPE UN CORE-BUSINESS

Nici nuntile nu mai merg ca in anii trecuti, cand Tudor Dragomir Niculescu se lansa in aceasta afacere odata cu investitia a peste 1 milion de euro in Turabo Grand Ballroom in Pipera. In 2007 sau 2008, din aproximativ 15.000 de euro - bugetul mediu al unei nunti - cam 25% era profit net pentru Turabo. In 2009 si 2010, bugetul unei nunti a scazut pana la o medie de 9-10.000 de euro, iar scumpirea alimentelor si a altor consumabile a scazut marja de profit pana la mai putin de 10%. Cu toate acestea, Tudor Niculescu continua investitiile in ballroom-uri.

A deschis o a treia sala in complexul din Pipera si a luat 1 milion de euro credit de la BRD (banca unde are deschisa o linie de credit pentru dezvoltarea cafenelelor si alte doua credite care cumuleaza 2,6 milioane de euro) pentru a construi un al doilea centru Turabo Grand Ballroom pe bulevardul Dacia din Capitala. Tudor Niculescu spune ca noul complex va avea doua sali, va fi dezvoltat pe o suprafata de 2.000 de metri patrati si va fi construit de Total Confort, cu care Turabo este deja la al treilea proiect in ultimii ani. "Noile sali de nunti vor fi gata la inceputul lui 2011 si le vom da in folosinta din mai 2011; sper ca volumul generat de cele cinci sali sa conteze cat mai mult in cifra de afaceri a grupului Turabo, care a avut afaceri de 12 milioane de euro anul trecut, dintre care 9 doar din cafenele."

5. "AM CONSTRUIT HOTELUL, DAR NU-L MAI FACEM HOTEL"

Ambitiile lui Tudor Dragomir Niculescu de a adauga brandului Turabo si un boutique hotel dateaza inca din 2007, cand omul de afaceri a cumparat un teren pe Strada Icoanei din Capitala, iar la sfarsitul lui 2008 a inceput constructia. "In 2008, in perioada de crestere economica, ideea unui hotel boutique de cinci stele, unde camera sa poata fi vanduta cu 300 de euro pe noapte se justifica. Acum insa nu se mai justifica", spune Niculescu, care a luat un alt credit, de 1,65 milioane de euro, pentru a construi cladirea cu patru etaje pentru care cauta acum o solutie. Spune ca o va face ori cladire de birouri, ori bloc de apartamente, dar ca hotel nu se mai justifica acum. "Constructia va fi gata in octombrie si provizoriu ii voi pune lacat pana gasesc solutia potrivita. Eu as dori o varianta in care cladirea sa aduca bani pana cand lucrurile isi mai revin si o pot face hotel."

6. OAMENII S-AU SCHIMBAT

"Cred ca este cea mai dureroasa lectie pe care mi-a dat-o criza: oamenii au devenit rai si foarte orientati pentru a trage spuza pe turta lor", spune Niculescu, care isi aminteste ca in urma cu cativa ani facea o cafenea doar "pe cuvantul lui". Acum insa, banii se cer in avans, se cer multe garantii, nimeni nu mai are incredere. Si aproape nici nu e de mirare: si Niculescu are de recuperat 150.000 de euro - parte de la o firma care a facut o petrecere de aproape 50.000 de euro si restul de la cateva persoane fizice care au spus ca nu au "incasat" destul cat sa isi achite nunta.


Traduceri autorizate, traduceri legalizate


Sursa: Business Magazin

Cum pot fi transformate in actiuni datoriile unei firme catre banca

In contextul in care constrangerile economice pot transforma un credit intr-o povara prea mare, conversia datoriilor in actiuni (debt to equity swap) la societatea debitoare poate fi o soluţie viabila. In oricare din formele pe care le poate lua, conversia presupune majorarea capitalului social al societatii debitoare si liberarea noilor actiuni in schimbul stingerii creantei initiale.

Dupa un model traditional, creditorul devine simplu actionar, fara a avea controlul asupra societatii, daca evaluarea creditorului arata ca societatea va putea plati dividende astfel incat sa acopere valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor, mai mare decat cel initial prevazut. in mod exceptional, conversia datoriilor in actiuni poate fi si o metoda de preluare a controlului de catre creditor, in vederea restructurarii activitatii societatii.

Ca urmare a conversiei, creditorii trebuie sa ia in calcul riscurile specifice decurgand din aceasta operatiune, de la „retrogradarea” acestora drept creditori subordonati, la o eventuala raspundere in caz de insolventa a societatii.Reglementarile aplicabile institutiilor de credit contin anumite interdictii care ar putea orienta creditorii catre un model de conversie sau altul. Banca Nationala isi propune printr-un proiect de regulament sa reglementeze in mod explicit regimul acestei operatiuni pentru banci.

Acest articol isi propune sa analizeze regimul conversiei datoriilor in actiuni in sistemul nostru de drept, subliniind aspecte specifice ale acestei operatiuni pentru institutiile de credit in contextul modificarilor avute in vedere de Banca Nationala.

Premise si scenarii posibile

Premisa esentiala a conversiei datoriilor in actiuni este existenta unui imprumut devenit greu de suportat pentru o societate comerciala, sau a carui rambursare ii pune probleme serioase. in asemenea situatii, societatea debitoare ar putea apela la o majorare de capital sau la o refinantare. Cu privire la prima varianta, actionarii ar putea avea rezerve inainte de a accepta ca investitia lor sa fie folosita pentru achitarea datoriilor, mai degraba decat pentru dezvoltarea afacerii companiei. Societatea mai poate cauta o refinantare, insa pretul ei ar putea fi mult mai mare, pe de-o parte din cauza conditiilor mai dificile ale pietei, iar pe de alta parte datorita reflectarii riscului crescut pe care ar urma sa si-l asume institutia de credit. Din aceste motive, refinantarea ar putea agrava pe termen mediu si lung problema initiala a supraindatorarii, deoarece se va ajunge la marirea costurilor deja existente. in acest context, institutia de credit finantatoare isi poate evalua la randul sau optiunile si pozitia fata de societatea debitoare.

Institutiile de credit ar putea decide executarea garantiilor constituite pentru imprumutul respectiv. Aceasta solutie insa ar putea fi dezavantajoasa in contextul devalorizarii anumitor bunuri (asupra carora au constituit garantii) ca urmare a recesiunii economice. De asemenea, executarea silita ar putea conduce la deschiderea procedurii insolventei impotriva societatii.

In functie de particularitatile situatiei debitorului, exista doua modele de realizare a operatiunii de conversie a datoriei in actiuni: varianta dobandirii de participatii minoritare sau varianta preluarii controlului. Indiferent de modelul ales, insa, creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividendului ca urmare a performantei scazute a societatii debitoare. Prin efectul conversiei, garantiile eventual constituite in favoarea institutiei de credit se sting iar pozitia acesteia pentru sumele convertite va fi aceea a unui actionar care, in eventualitatea lichidarii sau falimentului societatii va detine o creanta in contra societatii care se va plati in urma tuturor celorlalti creditori ai acesteia.

Pe de alta parte insa, vizand distribuirea potentialului profit obtinut de catre societatea debitoare, creditorul ar putea beneficia de venituri care sa depaseasca suma pe care ar fi obtinut-o in cazul unei executari silite sau a unei proceduri de insolventa.

Varianta dobandirii de participatii minoritare

intr-o prima varianta, dobanditorul de actiuni ca urmare a unei operatiuni de conversie, ar fi interesat sa mentina o pozitie cat mai similara cu cea de creditor, neimplicandu-se in viata corporatiei si avand convingerea ca societatea se poate redresa prin forte proprii. in acest model, creditul initial se va intoarce sub forma dividendelor, motiv pentru care bancile ar putea fi interesate de actiuni fara drept de vot, dar cu drept prioritar la sumele obtinute prin impartirea profitului intre actionari.

In unele situatii, creditorul ar putea accepta conversia indiferent daca ar putea sau nu sa obtina sumele prin contractul de credit in conditiile derularii normale a acestuia in continuare. De exemplu, in cazul in care societatea debitoare nu intampina dificultati economice dar ar prefera sa-si diminueze cheltuielile prin eliminarea costului unui credit, conversia datoriei in actiuni ar putea fi o oportunitate pentru creditor de a transforma creanta intr-o investitie cu potentialul de a aduce un venit mai mare decat cel de care ar fi beneficiat initial.

Varianta preluarii controlului

in acest caz, potrivit unei intelegeri in contextul negocierilor de restructurare, un creditor ajunge sa dobandeasca in schimbul creantei sale controlul asupra societatii debitoare. Acesta va incerca, astfel, sa puna in aplicare un plan propriu de redresare economica. Chiar si conform acestui model, conversia datoriilor in actiuni este rezultatul unui proces de evaluare a riscurilor in urma caruia este decisa reimpachetarea unui activ al creditorului intr-o forma mai profitabila sau prin care macar se vor realiza pierderi mai mici.

Exigibilitatea creantelor. Pentru a realiza conversia datoriilor in actiuni, creanta trebuie sa fie lichida si exigibila. Daca creanta nu este exigibila1, partile ar putea recurge la un mecanism de declarare anticipata a scadentei pentru a putea realiza conversia. in acest caz, daca s-ar ajunge la o obligatie de rambursare anticipata a creditului, exista riscul ca operatiunea de conversie sa poata fi anulata. in acest sens, trebuie avuta in vedere, de exemplu, perioada de 120 de zile premergatoare unei posibile deschideri a procedurii de insolventa impotriva societatii, in care platile anticipate ale datoriilor ce erau scadente ulterior deschiderii procedurii sunt anulaible2.

Mecanismul juridic al conversiei in dreptul roman

Conversia se va efectua in doi pasi :
1. Majorarea capitalului social prin emisiune de actiuni*
• valoarea actiunilor emise trebuie sa acopere valoarea datoriei sau a partii din datorie care se va stinge in acest fel
• societatea isi va putea majora capitalul social cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii (articolul 212 din Legea societatilor comerciale)
• nu este permisa emiterea de noi actiuni inainte ca cele anterioare sa fi fost in totalitate platite (articolul 92, alineatul 3 din Legea societatilor comerciale)
2. Transferul noilor actiuni catre creditor in schimbul stingerii datoriei existente
• trebuie avut in vedere dreptul de preferinta al actionarilor existenti, impediment pe poate fi evitat:
i. prin obtinerea in avans al unui acord scris prin care actionarii renunta la acest drept, sau
ii. parcurgerea procedurii limitarii dreptului de preferinta a actionarilor prin hotararea adunarii extraordinare, hotarare care trebuie luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor celor prezenti (articolul 217 din Legea societatilor comerciale)
• pretul noilor actiuni nu trebuie sa fie mai mic decat valoarea nominala a acestora
*Acelasi regim este aplicabil si societatilor cu raspundere limitata.

Actiuni preferentiale. in cazul in care creditorul ar dori sa converteasca debitul sau o parte a acestuia in actiuni preferentiale fara drept de vot, urmarindu-se abordarea unei pozitii minoritare, cu evitarea preluarii controlului, sunt de retinut o serie de elemente. in primul rand, acest lucru nu este posibil decat in cazul societatilor pe actiuni, nu si al societatilor cu raspundere limitata. in ceea ce priveste societatile pe actiuni, acestea nu pot emite actiuni preferentiale peste limita a 25% din capitalul social3.

Asta inseamna ca un creditor a carui datorie valoreaza mai mult decat actiunile reprezentand un sfert din capitalul social ar putea sa-si converteasca in totalitate creanta fie doar in schimbul actiunilor ordinare, fie obtinand atat actiuni ordinare cat si actiuni preferentiale. in alte jurisdictii (de exemplu in Marea Britanie) creditorii pot sa-si configureze propriul regim aplicabil actiunilor dobandite in urma conversiei. Astfel, ei ar putea sa-si rezerve dreptul de a participa doar la luarea anumitor decizii ale adunarii actionarilor, pastrandu-si un drept de prioritate la obtinerea dividendului. Legislatia romana nu permite acest lucru deoarece cu exceptia actiunilor preferentiale, strict reglementate, toate actiunile trebuie sa confere posesorilor drepturi egale4.

In modelul care implica obtinerea controlului asupra societatii debitoare, creditorul trebuie sa ia in calcul riscurile specifice decurgand din legislatia insolventei din Romania.

Situatia institutiilor de credit. Creditorii care sunt institutii de credit vor trebui sa se conformeze limitarilor privind participatiile in societatile comerciale. Astfel, institutiile de credit nu pot detine participatii calificate in societati comerciale care sa depaseasca 15% din fondurile proprii iar valoarea totala a participatiilor de acest fel nu poate depasi 50% din fondurile proprii5. De asemenea, asa cum am mentionat, acestea nu pot detine participatii calificate nici daca in acest fel pot exercita controlul asupra societatii respective. in schimb, detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara nu sunt considerate a fi participatii, neaplicandu-li-se interdictiile de mai sus. Cu toate astea, in legislatia in vigoare nici conceptul de „detinere temporara”, nici cel de „operatiune de asistenta sau restructurare financiara” nu sunt definite.

In acest context, este de mentionat ca legislatia bancara nu este clara sub aspectul aplicarii sau nu al acestor interdictii fata de alte societati din cadrul grupului bancii (special purpose vehicle). De exemplu, daca banca ar realiza o cesiune de creanta in favoarea unei entitati din grup, aceasta ar putea sa devina actionar al imprumutatului prin conversia datoriei. Aceasta cesiune ar putea fi considerata un temei pentru anularea provizioanelor specifice de risc de credit aferente creantei respective6.

Conversie partiala. Creditorii au optiunea de a converti doar partial datoria in actiuni pentru a evita, de exemplu, sa aiba o pozitie majoritara in societatea debitoare. Totusi, daca pe langa statutul de actionar, fie si minoritar, creditorul mentine si o parte din creditul initial, ramane posibil ca aceasta situatie sa-i confere creditorului controlul asupra societatii potrivit legislatiei bancare. Conform legii, poate fi considerata ca avand control, o entitate care poate exercita o influenta dominanta asupra unei alte entitati al carei actionar este, in virtutea unui contract incheiat cu aceasta7. Acest aspect este relevant deoarece institutiile de credit nu pot detine participatii calificate8 daca in acest fel pot exercita controlul asupra societatii in cauza.

Proiectul de regulament BNR

Un proiect de regulament al Bancii Nationale9 isi propune sa reglementeze conversia datoriilor in actiuni realizata de catre institutiile de credit. Astfel, detinerile temporare de actiuni obtinute in operatiuni de asistenta sau restructurare financiara mentionate in exceptia discutata mai sus sunt definite ca fiind chiar actiunile obtinute ca urmare a conversiei. Proiectul pare sa aiba in vedere ipoteza conversiei ca formula de dobandire a controlului (modelul creditorului-antreprenor) deoarece institutiilor de credit li se va cere sa puna in practica un plan concret de restructurare financiara a societatii debitoare.

Regimul propus in proiectul de regulament

• Conditiile pentru dobandirea de actiuni de catre institutiile de credit:

a) stabilirea unei strategii si a unei politici generale fata de acest tip de operatiuni
b) dispunerea si punerea in practica a unui plan concret, viabil si fundamentat de asistenta sau restructurare financiara
c) inexistenta unei alte metode mai viabile si mai rentabile de a asigura interesele institutiei de credit fata de creantele asupra respectivei entitati
d) expunerea institutiei de credit fata de entitatea respectiva reprezinta peste 60% din datoriile entitatii
e) actiunile reprezentand detineri temporare sunt inregistrate in situatiile financiare individuale ale institutiei de credit

• Durata detinerii de actiuni este limitata la 24 de luni, putand fi prelungita pentru motive intemeiate de catre Directia Supraveghere fara a depasi 36 de luni de la data dobandirii actiunilor respective

Conversia ca ultima solutie. Conform regulamentului, institutiilor de credit le va fi permisa dobandirea de actiuni doar ca ultima solutie. Totusi, nu este stabilit niciun criteriu prin care se poate evalua viabilitatea sau rentabilitatea optiunilor aflate la dispozitia creditorilor. De asemenea, institutiile de credit vor fi nevoite sa elaboreze o politica generala fata de acest tip de operatiuni, semn ca va trebui ca bancile sa se conformeze unui anumit standard de comportment non-discriminatoriu.

Niveluri de expunere. O alta conditie pentru dobandirea de actiuni in regimul special este ca expunerea societatii creditoare fata de entitatea debitoare sa depaseasca 60% din datoriile acesteia. De aici ar reiesi ca nu va putea exista in practica o situatie in care mai mult de o banca sa dobandeasca participatii in aceeasi societate in temeiul acestui regulament10. De asemenea, valoarea totala a datoriei fata de un sindicat de banci nu ar putea fi convertita in actiuni in temeiul acestui regulament, decat cel mult fata de una din ele, daca pragul este atins.

Obligatii de notificare

1. Catre Banca Nationala a Romaniei
• conform proiectului de regulament, detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara vor trebui notificate Directiei Supraveghere din Banca Nationala, in termen de 5 zile de la data dobandirii lor de catre institutiile de credit

2. Catre Consiliul Concurentei
• in varianta preluarii controlului, este posibil ca operatiunea de conversie a datoriilor in actiuni sa fie considerata o concentrare economica supusa notificarii Consiliului Concurentei, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in Legea Concurentei nr. 21/1996
• concentrarile avute in vedere sunt cele in care cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati depaseste echivalentul in lei a €10.000.000, daca exista cel putin 2 agenti economici implicati care sa realizeze, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a €4.000.000 (articolele 10-15 din Legea Concurentei nr. 21/1996)
• este interzisa punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare pana la emiterea unei decizii favorabile din partea Consiliului

Alegerea valorii de 60% ridica totusi cateva intrebari. in primul rand, nu este prevazut cum se calculeaza expunerea societatii creditoare. De aceea nu este clar la ce se raporteaza acest procent, putandu-se lua in calcul atat datorii curente, cum ar fi salarile angajatilor, cat si datorii pe termen lung, cum ar fi cele provenind din alte credite. in plus, nu este mentionat daca sunt luate in considerare doar datoriile debitorului la institutii de credit sau la orice fel de entitati.

Durata detinerii. Elementul central al exceptiei de la limitarea participatiilor institutiilor de credit in societatile comerciale este caracterul temporar al detinerilor de actiuni. Astfel, acestea nu vor putea fi pastrate mai mult de 24 de luni, decat pentru motive intemeiate si fara depasirea a 36 de luni. Alegerea duratei ar putea fi comparata cu alte termene impuse de legislatie in situatii similare. De exemplu, durata de 24 de luni coincide cu termenul-limita maxim pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat, dupa ce acesta a fost prelungit conform legii de creditori11. De asemenea, durata maxima de 3 ani permisa de Banca Nationala corespunde cu durata executarii planului de reorganizare prevazut de legislatia insolventei12. Conform proiectului de regulament, la capatul acestui termen, institutiile bancare vor trebui sa faca demersuri pentru a instraina actiunile detinute, fara a fi precizat in ce trebuie sa constea aceste demersuri, sau care ar fi consecintele depasirii din orice motiv a termenului impus.

Provizionare. Regulamentul nu are in vedere modul in care va fi tratata contabil stingerea creantei bancii ca efect al conversiei datoriilor in actiuni la nivelul provizionarii. Ca o paralela, conform unor modificari recente, la ajustarea provizioanelor in urma unei reesalonari sau refinantari, institutiile de credit trebuie sa ia in considerare criteriul performantei financiare a debitorului in conditii mai stricte decat cele avute anterior13. Totusi, prin imbunatatiri la nivelul serviciului datoriei, creditorul va putea scadea provizioanele in consecinta. Acest lucru nu era posibil inainte de ultimele modificari aduse in 2009, deoarece reesalonarea sau refinantarea nu permitea scaderea provizioanelor14. in cazul in care BNR ar dori sa incurajeze utilizarea conversiei datoriei in actiuni de catre institutiile de credit, clarificarea pozitiei cu privire la provizioane ar fi foarte utila, inclusiv prin explicarea tratarii acesteia la nivel de provizionare in perioada de detinere temporara (24/36 de luni).

Conversia datoriilor in actiuni este o metoda extrem de populara in jurisdictiile occidentale datorita potentialului ei de a transforma o situatie adversariala intr-un raport de colaborare benefic pentru ambele parti. Desi exista o multitudine de circumstante care pot convinge partile sa se implice, operatiunea nu este lipsita riscuri.

Implicatiile juridice ale acestei operatiuni in dreptul roman s-ar putea intinde asupra unei varietati de domenii si necesita o analiza nuantata. Totusi, cu toate ca legislatia noastra nu este inca adaptata la aceasta practica, cresterea preocuparii pentru conversiunea datoriilor in actiuni este binevenita.

NOTE:

1.Articolul 210, alineatul (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

2. Articolul 80, alineatul (1), litera f din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Exista desigur argumente care sa combata acest risc, cum ar fi faptul ca interesele altor creditori nu sunt lezate, din moment ce creditorul de regula garantat devine un creditor subordonat care, in eventualitatea unor distribuiri in faliment va avea ultimul rang (articolul 123 din aceeasi lege)

3. Articolul 95, alineatul 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

4. Articolul 94, alineatul 1 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

5.Articolele 143, 144 si 145 din Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului;.

6.Articolul 21 din Regulamentul BNR 3/2009 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

7.Articolul 7, alineatul (1) punctul 4 din din Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului

8. Conform definitiei din Articolul 7, alineatul (1) punctul 17 din Ordonanta de Urgenta 99/2006, participatia calificata este o participatie directa sau indirecta intr-o entitate, care reprezinta 10% sau mai mult din capitalul ori din drepturile de vot ale entitatii sau care face posibila exercitarea unei influente semnificative asupra administrarii entitatii respective

9. Proiectul de Regulament al BNR privind detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara a unei entitati din afara sectorului financiar
(http://www.bnro.ro/files/d/Legislatie/Proiecte/R_2010_detineri_temporare_actiuni.pdf)

10. Articolul 5 din proiectul de regulament .

11. Conform articolului 21 din Legea 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, termenul limita este fixat la 18 luni. Totusi, el poate fi prelungit de catre creditori pana la 24 de luni, in conformitate cu articolul 34 din aceeasi lege.

12. Articolul 95, alineatul 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

13. Articolul 112 din Regulamentul 18/2009 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit, asa cum a fost modificat in Ianuarie 2010 de Regulamentul 1/2010

14. Articolul 112, alineatul 5 din Regulamentul 18/2009 prevedea inainte de modificarea facuta de Regulamentul 1/2010 ca refinantarea sau reesalonarea creditelor nu putea conduce la imbunatatirea clasificarii acestora. Dispozitia cu efect similar dinaintea Regulamentului 18/2009 exista in Articolulul 56 din Norma 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative (in prezent abrogata de Regulamentul 18/2009)


Traduceri autorizate, traduceri legalizate

Sursa: Avocatnet.ro

Bancile, amendate cu 1,34 milioane de lei pentru nerespectarea prevederilor legale la incheierea contractelor de credit

In urma unui control efectuat de comisarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) la 255 de unitati bancare care acorda creditare, au fost aplicate amenzi de aproximativ 1,34 milioane de lei, informeaza un comunicat de presa al ANPC. De asemenea, bancile au obligatia de a remedia problemele sesizate de de ANPC in termen de 15 zile.

"Se spune ca o lege este buna daca oricine o poate intelege fara cunostinte de specialitate. Cu privire la OUG 50/2010 vedem deocamdata ca e foarte clara pentru consumatori, majoritatea profani in domeniul serviciilor financiare si impenetrabila pentru profesionistii din banci. Desi Ordonanta a intrat in vigoare din 21 iunie, am gasit unitati bancare in care se credea probabil ca respectarea prevederilor ei ar fi facultativa. Se pare ca multi nu au inteles nici litera nici spiritul acestei legi: obligatia de a respecta consumatorul si de a-l trata ca parte egala in conventia de credit", a declarat presedintele ANPC.

In cadrul actiunii de control, realizate in perioada 11-20 august 2010, au fost verificate 255 de puncte de lucru ale societatilor bancare din toate judetele, cu exceptia municipiului Bucuresti.

Pentru abaterile constatate, comisarii ANPC au aplicat 73 de amenzi contraventionale in valoare de 1339 000 lei si 74 avertismente. De asemenea, s-au dispus masuri de aducere la conformitate cu prevederile legale a clauzelor contractuale in termen de 15 zile.

Nereguli constatate in timpul controlului

A. Precontractare

- lipsa informarii precontractuale a consumatorilor prin furnizarea unui formular "Informatii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori";
- in formularul de informatii standard se mentioneaza, contrar legii, faptul ca respectivul consumator nu are dreptul de renuntare la contractul de credit in termen de 14 zile;
- nerespectarea termenului de minim 15 zile dintre data furnizarii formularului si data incheierii contractului;
- in formularul standard erau prevazute costuri aferente intocmirii dosarului de credit, percepute la momentul intocmirii dosarului si pe care creditorul nu le returneaza in cazul in care respinge dosarul respectiv;
- la momentul primirii cererii de credit, banca nu inmaneaza clientului un inscris datat, semnat si cu nr. de inregistare, care sa confirme faptul ca s-au predat toate actele necesare;
- in cererea de acordare a cardului de credit nu se mentioneaza dreptul consumatorului de renuntare la contractul de credit in termen de 14 zile;
- restrictionarea dreptului consumatorilor de a fi informati in scris, prin intermediul unei notificari, privind aprobarea cererii de credit, informarea de catre societatea bancara facandu-se numai prin SMS sau e-mail;
- informarea consumatorilor in legatura cu consultarea bazei de date se face numai verbal;
- incasarea unui tarif pentru interogarea Biroului de Credit in valoare de 5 lei;
- neasumarea obligatiei de a informa in scris consumatorii cu privire la respingerea cererii de credit;
- pliante publicitare referitoare la credite din care lipseau informatiile privind rata dobanzii aferenta creditului si dobanda anuala efectiva (DAE).

B. Contracte

- conditionarea dreptului consumatorilor de rambursare anticipata partiala a creditului prin impunerea unei „sume minime ce poate fi rambursata (...) egala cu cel putin 3 rate”;
- prezenta in contract a unei clauze prin care, in cazul in care banca modifica (unilateral) prevederi privind costurile creditului (comisioane, dobanzi etc), in urma notificarii consumatorul are "posibilitatea" sa accepte sau sa "renunte la serviciile contractate"; aceasta clauza este contrara legii care prevede expres ca in situatia in care consumatorul nu este de acord cu modificarile, contractul ramane nemodificat;
- nu se mentioneaza in contract obligatia bancii de a trimite notificari consumatorilor cu 30 de zile inainte de a modifica continutul clauzelor referitoare la costuri;
- in contractul de credit era prevazut comision pentru retragere de numerar din contul curent;
- clauza de exigibilitate ce poate fi considerata abuziva conform careia banca poate declara scadent si exigibil creditul in cazul in care clientul denigreaza sub orice forma banca sau angajatii ei;
- prezenta in contract a unei clauze care interzice clientului sa ia credite de la alte banci;
- prevedere in contract prin care banca isi rezerva dreptul sa rezilieze unilateral contractul daca imprumutatul nu utilizeaza creditul intr-un termen de cel mult 30 de zile lucratoare de la data tragerii;
- clauza prin care banca isi aroga dreptul de a compensa sumele datorate de imprumutat prin utilizarea discretionara a disponibilitatilor in orice moneda din orice cont (inclusiv depozite) deschis de imprumutat la banca;
- existenta unei clauze conform careia consumatorul declara ca toate clauzele contractuale au facut obiectul negocierii directe, conform prevederilor Legii nr. 193/2000;
- in contractul de credit nu era prevazuta nici o informatie privind atentionarea consumatorului despre raportarea sa la Biroul de Credit, Centrala Riscurilor Bancare si/sau alte structuri asemanatoare in cazul in care acesta intarzie cu achitarea ratelor scadente;
- lipsa din contract a mentiunii privind obligatia bancii de a oferi, in momentul incetarii contractului, un document care sa ateste faptul ca au fost stinse toate obligatiile dintre parti.

C. Proceduri, costuri aferente creditului

- nu se notifica clientii la modificarea ratei dobanzii ca urmare a variatiei indicelui de referinta;
- perceperea comisionului de administare credit concomitent cu cel de administare cont curent;
- perceperea unei dobanzii majorate cu 100% peste dobanda mentionata in contract.

D. Nereguli constatate in urma verificarii sesizarilor primite de la consumatori

- perceperea comisionului de risc dupa data intrarii in vigoare a OUG 50/2010;
- banca nu a raspuns la reclamatii in termen de maximum 30 zile de la inregistrarea acestora si nu a depus diligentele necesare in vederea repararii eventualelor prejudicii cauzate consumatorilor.


Traduceri autorizate, traduceri legalizate

Sursa: Avocatnet.ro