Impozitul minim va fi eliminat incepand cu 1 octombrie 2010, urmand ca de la aceasta data sa se aplice impozitul pe profit. Decizia este stipulata intr-o ordonanta de urgenta care modifica si completeaza Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, potrivit declaratiilor primului-ministru, Emil Boc.
De asemenea, Ministrul Finantelor Publice a precizat ca, incepand cu 1 ianuarie 2011 impozitul minim va fi inlocuit cu un alt tip de impozit, pentru firmele care apartin zonei economice afectate cel mai grav de fenomenul evaziunii fiscale.
„Firmele vor plati pentru trimestrul trei impozitul minim in 25 octombrie, iar incepand cu 25 februarie, ele vor plati impozitul pe profit pentru trimestrul patru al anului 2010”, a mai afirmat Gheorghe Ialomitianu. Ministrul a precizat ca a primit mandat din partea Guvernului ca intr-o luna sa prezinte o varianta de act normativ privind impozitul forfetar.
Decizia luata de Guvern privind eliminarea impozitului minim si masurile care vor fi luate incepand cu 1 ianuarie 2011 fac obiectul consultarilor cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International.
Alte acte normative pentru sustinerea mediului de afaceri, adoptate de Executiv
Tot in sedinta de miercuri, Executivul a adoptat o ordonanta de urgenta care modifica si completeaza OUG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Actul normativ propune reglementarea compensarii de drept, adica stingerea creantelor reciproce chiar in momentul cand creantele exista deodata, indiferent daca debitorii au sau nu cunostinta despre aceasta.
„Pana acum, acest lucru se facea la cerere, prin excelenta, acum am consacrat compensarea de drept a acestor creante”, a explicat premierul Emil Boc.
"ANAF va fi obligata ca in momentul in care un contribuabil are de incasat de la buget si are datorii, sa se faca compensarea din oficiu”, a explicat si ministrul Finantelor.
De asemenea, ordonanta de urgenta prevede diminuarea nivelului dobanzii datorate pentru creantele fiscale neachitate la termen de la 0,04% pentru fiecare zi de intarziere, fata de 0,05% cat este in prezent. Premierul Emil Boc a apreciat ca „prin acest mecanism firmele aflate in dificultate beneficiaza de sprijin din partea statului”.
Totodata, actul normativ reglementeaza posibilitatea neinceperii sau suspendarii executarii silite in cazul in care contribuabilul are in curs sau depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal sau mai mare decat creanta fiscala pentru care s-a inceput executarea silita.
„Daca o firma are de primit bani de la stat nu se va mai declansa procedura de executare silita, sau se va suspenda, daca ea a fost inceputa, pentru ca nu este firesc ca o firma sa fie trimisa in faliment, daca are de primit bani de la stat, in urma prestatiilor pe care le-a efectuat. Prin aceasta modificare venim in sprijinul acelor firme care au de incasat bani si s-a deschis impotriva lor procedura de executare silita sau urmeaza sa se deschida procedura de executare silita”, a precizat premierul Emil Boc.
Premierul Emil Boc a mai anuntat ca Executivul a adoptat astazi o Hotarare de Guvern privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile, care vizeaza modificarea plafoanelor de la care firmele care investesc si creeaza locuri de munca in Romania pot beneficia de ajutor de stat.
Actul normativ reduce pragul minim al conditiei de eligibilitate referitoare la valoarea investitiei, la minim 5 milioane de euro, si a locurilor de munca nou create de la 100 la 50, astfel incat sa aiba acces la aceasta forma de sprijin si IMM-urile.
De asemenea, se vor avea in vedere patru categorii de proiecte eligibile:
- investitii intre 5-10 milioane euro, inclusiv, si minim 50 de locuri de munca
- investitii intre 10-20 milioane euro, inclusiv, si minim 100 de locuri de munca
- investitii intre 20-30 milioane euro, inclusiv, si minim 200 de locuri de munca
- investitii care depasesc 30 milioane euro si minim 300 de locuri de munca
Seful Executivului a precizat ca, pentru 2010 mai sunt inca 65 de milioane de euro pentru firmele care genereaza afaceri in Romania si creeaza locuri de munca.
De asemenea, pentru facilitarea sprijinirii cat mai multor operatori economici, a fost extinsa sfera de cuprindere a categoriei costurilor eligibile prin introducerea costurilor legate de realizarea constructiilor in scop turistic si medical.
„Executivul depune toate eforturile pentru adoptarea de masuri economice care sa sprijine cresterea economica in anul 2011, estimata la 1,5-2%. Primul-ministru a anuntat ca sustinerea mediului de afaceri va continua si sub forma altor masuri legislative, iar saptamana viitoare Guvernul va adopta un act normativ pentru sustinerea firmelor intemeiate de catre tinerii pana in 35 de ani, care vor primi un sprijin din partea statului, sub forma garantiilor de stat si ajutoarelor de stat pentru dezvoltarea afacerilor. Ma refer aici la tineri intreprinzatori care pana acum nu au avut posibilitatea sa dezvolte o afacere. Sunt absolventi de facultati si vor beneficia de sprijin din partea statului”, a mai declarat premierul Emil Boc.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate.
Sursa: Avocatnet.ro
30 septembrie 2010
29 septembrie 2010
Videoconferintele - sau cum reduc companiile costurile
Nu mai e nevoie de atatea calatorii de afaceri, au constatat managerii care, presati de reducerile de costuri, au gasit o cale de a tine legatura mai ieftin cu colegii lor din strainatate. Videoconferintele sunt pentru unii o solutie: de cand fac sedinte “la distanta”, costurile unor companii s-au redus considerabil.
"Pentru inceput vom intra in legatura directa cu o colega din Bulgaria si cu un coleg care se afla cu doua etaje mai jos. Vreau sa va arat cum functioneaza sistemul." Asa a inceput saptamana trecuta Cristian Popescu, directorul general al Cisco Romania, demonstratia unei videoconferinte. Discutia a avut loc intr-o sala special amenajata pentru asemenea tip de intalniri - peretii de culoare crem erau izolati fonic, suprafata unuia dintre ei fiind pe jumatate acoperita de un ecran. Pe masa din fata ecranului se afla dispozitivul, de forma unui telefon fix, ce permite conectarea participantilor la videoconferinta aflati in locuri diferite.
Aici se intalnesc managerii Cisco Romania pentru a comunica cu filialele din strainatate si a tine legaturile cu clientii si partenerii. La inceput, in anul 2007, compania a introdus sistemul de teleprezenta doar intern, intre sucursale, pentru ca mai apoi sa se extinda si la celelalte categorii. "Intr-o videoconferinta, dupa cinci minute, participantii incep sa uite ca se afla in fata ecranului si au senzatia de intalnire fata in fata", apreciaza Popescu, socotind ca la nivelul lunii trecute Cisco a avut peste 30.000 de conferinte de teleprezenta la nivel mondial.
"Eu unul particip de zece ori pe saptamana la acest tip de intalniri. Desi in ultima perioada am calatorit mai putin in interes de serviciu, nu imi pare rau, pentru ca deplasarile inseamna pierdere de timp si lipsa de productivitate", completeaza directorul Cisco. Alexandru Mina, coordonator de comunicare al Panasonic Romania, afirma in schimb ca el nu calatoreste mai putin de cand foloseste sistemul de teleprezenta. "Videoconferintele vin doar ca o completare a deplasarilor - ne ajuta sa verificam datele, sa aducem imbunatatiri. Nu au niciun dezavantaj", comenteaza Mina.
El tine sa sublinieze diferenta dintre teleconferinta si videoconferinta, ca grad de eficienta a comunicarii: "Prima este impersonala, substituie cu greu comunicarea fata in fata, in timp ce a doua te ajuta sa vezi persoanele cu care vorbesti, reactiile si gesturile lor. Eu particip la videoconferinte de doua-trei ori pe saptamana, insa la nivel de companie au loc si trei-patru videoconferinte zilnic". Si cei de la Procter & Gamble Romania au inceput sa foloseasca sistemul de videoconferinte din 2007, pentru intalnirile interne in cadrul P&G. In prezent, utilizarea acestui sistem s-a extins, inclusiv pentru diverse intalniri cu parteneri externi.
"Avantajele utilizarii sistemului sunt foarte variate", sustine Cornelia Sofronie Pitigoi, external relations manager, Procter & Gamble Romania, referindu-se la imbunatatirea productivitatii, a colaborarii intre echipe care se afla in locuri diferite, dar si la reducerea la nivel global a emisiilor de carbon (se reduce numarul calatoriilor) si nu in ultimul rand din punct de vedere personal: reducerea numarului de ore petrecut in calatorii de afaceri (mai mult timp dedicat familiei).
Conform mai multor manageri cu care am discutat, cresterea productivitatii s-a dovedit pentru ei unul dintre cele mai importante castiguri aduse de sistemul de teleprezenta. Timpul de calatorie, care de cele mai multe ori genereaza costuri mari, poate fi transformat in timp de lucru. In cazul Cisco, spre exemplu, de la introducerea sistemului in 2007 si pana in prezent au fost economisiti peste 550 de milioane de dolari. Si Computer Generated Solutions (CGS), companie de externalizare de servicii de relatii cu clientii, a redus cu 30-40% costurile de cand a adoptat sistemul de videoconferinte.
"Noi facem zilnic videoconferinte ca sa comunicam cu colegii de la Brasov. Asa pastram o relatie apropiata cu cei de acolo", a spus Vladimir Sterescu, director general la CGS, firma al carei sistem de videoconferinte a fost procurat de la compania americana Polycom, prezenta pe piata romaneasca din anul 2007. La nivel global, Polycom a avut anul trecut venituri de 967 de milioane de dolari, fata de peste un miliard de dolari in anul 2008.
Singurul dezavantaj al sistemului de videoconferinta este, potrivit lui Mina si Sterescu, costul aparaturii, care este cuprins intre 14.000 si 350.000 de dolari.
"Acolo unde insa cumpararea unui sistem de teleprezenta se poate amortiza rapid intr-o companie (avem unele care si-au amortizat investitia in sase luni), este un mod de a reduce clar costurile", afirma directorul Cisco, adaugand ca situatia economica actuala face ca toate afacerile sa isi puna problema eficientei.Vladimir Sterescu admite ca scopul initial al utilizarii sistemelor de videoconferinta a fost de a reduce cheltuielile. "Dar teleprezenta este si instrumentul cu cel mai mare impact atunci cand vine vorba de colaborarea in companii", considera Popescu.
Desi au fost diferite incercari la nivelul anilor 1960 de a impune videotelefonia, tehnologia la vremea aceea nu a permis ca rezultatul sa fie performant. Astazi comunicarea video e un fapt comun, indiferent ca este pe calculator sau pe telefonul mobil. In Romania, interesul pentru sistemele de videoconferinte a fost pana acum comparabil cu ce s-a intamplat la nivel international, cu nuanta ca in ce priveste intreprinderile mici, managerii acestora sunt mai reticenti, deoarece bugetul lor este foarte redus, conform sefului Cisco Romania.
Pe langa teleprezenta, elementele standard de colaborare in companii sunt e-mail-ul, intranetul si mesageria instant, la care s-au adaugat in unele cazuri si retelele sociale. "Mi-aduc aminte ca acum trei ani de zile am fost la o conferinta legata de serviciile de call-center la Marriott, unul din vorbitori a intrebat cate din persoanele prezente acolo au conturi pe Facebook si nu a ridicat nimeni mana. Astazi sunt peste un milion de utilizatori ai acestei retele in Romania", comenteaza directorul general al Cisco.
El foloseste pentru comunicarea interna retelele din interiorul companiei, dar in timpul liber este "consumator de retele celebre", dupa cum se autointituleaza. "Din punctul de vedere al jobului, Facebook este o modalitate de a colabora cu clientii. Pe plan personal pastrez legatura cu fostii colegi de liceu si de facultate. Utilizez Facebook de vreo trei ani", completeaza Popescu.
In plus, o parte din procesul de recrutare in multe companii se face acum pe retelele sociale. "Daca vorbim de retelele sociale, putem vorbi si de dezavantaje, precum pierderea de productivitate, cand angajatii petrec timp de lucru socializand online. Avantajele insa sunt mult mai mari pentru business. Companiile ar trebui sa-si faca programe in ce priveste utilizarea retelelor sociale, fiindca si angajatii vor vedea asta ca un lucru productiv", conchide Cristian Popescu.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate.
Sursa: Business Magazin
"Pentru inceput vom intra in legatura directa cu o colega din Bulgaria si cu un coleg care se afla cu doua etaje mai jos. Vreau sa va arat cum functioneaza sistemul." Asa a inceput saptamana trecuta Cristian Popescu, directorul general al Cisco Romania, demonstratia unei videoconferinte. Discutia a avut loc intr-o sala special amenajata pentru asemenea tip de intalniri - peretii de culoare crem erau izolati fonic, suprafata unuia dintre ei fiind pe jumatate acoperita de un ecran. Pe masa din fata ecranului se afla dispozitivul, de forma unui telefon fix, ce permite conectarea participantilor la videoconferinta aflati in locuri diferite.
Aici se intalnesc managerii Cisco Romania pentru a comunica cu filialele din strainatate si a tine legaturile cu clientii si partenerii. La inceput, in anul 2007, compania a introdus sistemul de teleprezenta doar intern, intre sucursale, pentru ca mai apoi sa se extinda si la celelalte categorii. "Intr-o videoconferinta, dupa cinci minute, participantii incep sa uite ca se afla in fata ecranului si au senzatia de intalnire fata in fata", apreciaza Popescu, socotind ca la nivelul lunii trecute Cisco a avut peste 30.000 de conferinte de teleprezenta la nivel mondial.
"Eu unul particip de zece ori pe saptamana la acest tip de intalniri. Desi in ultima perioada am calatorit mai putin in interes de serviciu, nu imi pare rau, pentru ca deplasarile inseamna pierdere de timp si lipsa de productivitate", completeaza directorul Cisco. Alexandru Mina, coordonator de comunicare al Panasonic Romania, afirma in schimb ca el nu calatoreste mai putin de cand foloseste sistemul de teleprezenta. "Videoconferintele vin doar ca o completare a deplasarilor - ne ajuta sa verificam datele, sa aducem imbunatatiri. Nu au niciun dezavantaj", comenteaza Mina.
El tine sa sublinieze diferenta dintre teleconferinta si videoconferinta, ca grad de eficienta a comunicarii: "Prima este impersonala, substituie cu greu comunicarea fata in fata, in timp ce a doua te ajuta sa vezi persoanele cu care vorbesti, reactiile si gesturile lor. Eu particip la videoconferinte de doua-trei ori pe saptamana, insa la nivel de companie au loc si trei-patru videoconferinte zilnic". Si cei de la Procter & Gamble Romania au inceput sa foloseasca sistemul de videoconferinte din 2007, pentru intalnirile interne in cadrul P&G. In prezent, utilizarea acestui sistem s-a extins, inclusiv pentru diverse intalniri cu parteneri externi.
"Avantajele utilizarii sistemului sunt foarte variate", sustine Cornelia Sofronie Pitigoi, external relations manager, Procter & Gamble Romania, referindu-se la imbunatatirea productivitatii, a colaborarii intre echipe care se afla in locuri diferite, dar si la reducerea la nivel global a emisiilor de carbon (se reduce numarul calatoriilor) si nu in ultimul rand din punct de vedere personal: reducerea numarului de ore petrecut in calatorii de afaceri (mai mult timp dedicat familiei).
Conform mai multor manageri cu care am discutat, cresterea productivitatii s-a dovedit pentru ei unul dintre cele mai importante castiguri aduse de sistemul de teleprezenta. Timpul de calatorie, care de cele mai multe ori genereaza costuri mari, poate fi transformat in timp de lucru. In cazul Cisco, spre exemplu, de la introducerea sistemului in 2007 si pana in prezent au fost economisiti peste 550 de milioane de dolari. Si Computer Generated Solutions (CGS), companie de externalizare de servicii de relatii cu clientii, a redus cu 30-40% costurile de cand a adoptat sistemul de videoconferinte.
"Noi facem zilnic videoconferinte ca sa comunicam cu colegii de la Brasov. Asa pastram o relatie apropiata cu cei de acolo", a spus Vladimir Sterescu, director general la CGS, firma al carei sistem de videoconferinte a fost procurat de la compania americana Polycom, prezenta pe piata romaneasca din anul 2007. La nivel global, Polycom a avut anul trecut venituri de 967 de milioane de dolari, fata de peste un miliard de dolari in anul 2008.
Singurul dezavantaj al sistemului de videoconferinta este, potrivit lui Mina si Sterescu, costul aparaturii, care este cuprins intre 14.000 si 350.000 de dolari.
"Acolo unde insa cumpararea unui sistem de teleprezenta se poate amortiza rapid intr-o companie (avem unele care si-au amortizat investitia in sase luni), este un mod de a reduce clar costurile", afirma directorul Cisco, adaugand ca situatia economica actuala face ca toate afacerile sa isi puna problema eficientei.Vladimir Sterescu admite ca scopul initial al utilizarii sistemelor de videoconferinta a fost de a reduce cheltuielile. "Dar teleprezenta este si instrumentul cu cel mai mare impact atunci cand vine vorba de colaborarea in companii", considera Popescu.
Desi au fost diferite incercari la nivelul anilor 1960 de a impune videotelefonia, tehnologia la vremea aceea nu a permis ca rezultatul sa fie performant. Astazi comunicarea video e un fapt comun, indiferent ca este pe calculator sau pe telefonul mobil. In Romania, interesul pentru sistemele de videoconferinte a fost pana acum comparabil cu ce s-a intamplat la nivel international, cu nuanta ca in ce priveste intreprinderile mici, managerii acestora sunt mai reticenti, deoarece bugetul lor este foarte redus, conform sefului Cisco Romania.
Pe langa teleprezenta, elementele standard de colaborare in companii sunt e-mail-ul, intranetul si mesageria instant, la care s-au adaugat in unele cazuri si retelele sociale. "Mi-aduc aminte ca acum trei ani de zile am fost la o conferinta legata de serviciile de call-center la Marriott, unul din vorbitori a intrebat cate din persoanele prezente acolo au conturi pe Facebook si nu a ridicat nimeni mana. Astazi sunt peste un milion de utilizatori ai acestei retele in Romania", comenteaza directorul general al Cisco.
El foloseste pentru comunicarea interna retelele din interiorul companiei, dar in timpul liber este "consumator de retele celebre", dupa cum se autointituleaza. "Din punctul de vedere al jobului, Facebook este o modalitate de a colabora cu clientii. Pe plan personal pastrez legatura cu fostii colegi de liceu si de facultate. Utilizez Facebook de vreo trei ani", completeaza Popescu.
In plus, o parte din procesul de recrutare in multe companii se face acum pe retelele sociale. "Daca vorbim de retelele sociale, putem vorbi si de dezavantaje, precum pierderea de productivitate, cand angajatii petrec timp de lucru socializand online. Avantajele insa sunt mult mai mari pentru business. Companiile ar trebui sa-si faca programe in ce priveste utilizarea retelelor sociale, fiindca si angajatii vor vedea asta ca un lucru productiv", conchide Cristian Popescu.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate.
Sursa: Business Magazin
28 septembrie 2010
Top 4 greseli de evitat in faza de inceput a afacerii
1. Pierdeti urma banilor.
O greseala obisnuita este ca intreprinzatorii la inceput de drum nu acorda suficienta atentie fluxului de numerar, circulatiei banilor in si dinspre firma.
In fiecare an o multime de companii care au produse foarte bune, care lucreaza cu specialisti excelenti in domeniu si care au clienti de invidiat sunt fortate sa isi inchida portile din cauza acestei greseli.
Chiar si afacerile profitabile se pot trezi in imposibilitatea de plata prabusindu-se in cateva secunde. Nimic nu este mai important decat sa supravegheati circuitul banilor in fiecare moment, mai ales la inceputul unei afaceri. Cu timpul, lucrurile intra intr-un fagas normal, se dezvolta anumite structuri si circuitul banilor este controlat mai riguros, de catre mai multi oameni. Dar la inceput, cand lucrurile sunt mai confuse, fraiele se pot scapa foarte usor.
2. Cate putin din toate, dar nimic de calitate.
idei de afaceri
Problema multor firme "tinere" este ca activitatea pe care o desfasoara nu este clar definita. Clientii vor sa stie cat se poate de limpede ce li se ofera si ce nu li se ofera.
Este foarte usor sa pierzi concentrarea pe un anumit domeniu sau produs, mai ales atunci cand vanzarile nu sunt in top si incerci sa storci fiecare leut de pe unde se poate. Acesta nu este un lucru rau in masura in care nu se pierde linia de baza a companiei si nu apar confuzii cu privire la produsele sau serviciile oferite de firma. Cu cate un leut obtinut din stanga si din dreapta este limpede ca nimeni nu se poate imbogati si nici o firma nu poate prospera.
Tendintele mondiale sunt spre specializare intr-un anumit domeniu, iar exemplul pe care specialistii il dau in acest caz este acela al unei persoane care face atac de cord si nu se duce la medicul de familie - un generalist, ci la cardiolog - un specialist. Clientii cred ca o companie concentrata pe un domeniu specific este mult mai buna decat o companie care pretinde ca exceleaza in mai multe domenii.
3. Faceti cheltuieli in loc de investitii.
Psihologia intreprinzatorului este un lucru extrem de interesant. Daca la inceput lucrurile au mers greu, dar situatia s-a reglementat pe parcurs, orice om de afaceri are tendinta sa creada ca lucrurile vor merge bine mereu. Incep cheltuieli pentru sedii luxoase, angajati de top, mobilier de birou, decoratiuni si altele asemenea, iar cand firma ajunge din nou la o perioada mai grea se vad "rezultatele".
Cei mai cumpatati au insa norocul ca intr-un moment sau sezon slab in domeniu sa o duca foarte bine, traind din rezervele adunate anterior si ocupandu-se de clienti la aceleasi standarde ca in perioadele de prosperitate. In felul acesta se castiga piata de la firmele mai putin prevazatoare.
Un lucru nu trebuie uitat: cheltuieilile si investitiile sunt doua modalitati de utilizare a veniturilor total diferite - a investi pentru a face afacerea sa mearga mai bine este una si a cheltui pentru a te simti mai bine in propria firma este cu totul altceva.
Dupa o perioada mai lunga de existenta modesta a firmei, dupa ce au fost depasite mai multe momente de criza merita intr-adevar ca fata afacerii sa se schimbe cu un sediu elegant, angajati mai multi si asa mai departe.
Reversul medaliei este zgarcenia, dar ca orice extrema nici aceasta nu este benefica. Cel mai bine este ca intreprinzatorul sa urmareasca unde se duce fiecare banut si sa fie cat mai cumpatat, pastrand un echilibru constant intre incasari si cheltuieli indiferent de sezon.
4. Incetati sa mai asimilati informatii noi.
Unul dintre cele mai bune lucruri pentru ca un intreprinzator sa isi sporeasca sansele de succes este sa isi bage bine in cap urmatoarea idee: de la fiecare persoana pe care o intalnesti ai cate ceva de invatat. Este crucial pentru un om de afaceri sa devina o masina de invatat - carti, reviste, emisiuni de radio si televiziune, internet, seminarii, intalniri ale oameilor de afaceri...
Invatamantul de lunga durata necesita resurse financiare si este greu de urmat pentru multi, mai ales ca rezultatele apar dupa foarte mult timp. Cei care urmeaza insa, o facultate in domeniul economic nu au decat de castigat. Odata iesiti de pe bancile facultatii insa incep sa gandeasca mult mai clar, inteleg mai mult din ceea ce vad si citesc, si viziunea asupra lumii afacerilor se schimba.
Greseala majora a intreprinzatorilor care prind gustul succesului este ca nu dau doi bani pe nici o scoala. Sigur ca o facultate nu este garantia reusitei in afaceri, dar este un mod de a te ridica peste medie, cu eforturi mai mici si batai de cap mai putine.
In final, diferenta dintre succes si esec, sau cel mai adesea intre succes si mediocritate este atitudinea care il face pe un intreprinzator sa inceapa cititul ziarului de dimineata cu stirile din economie, politica si social, lasand la urma sportul si divertismentul.
O greseala obisnuita este ca intreprinzatorii la inceput de drum nu acorda suficienta atentie fluxului de numerar, circulatiei banilor in si dinspre firma.
In fiecare an o multime de companii care au produse foarte bune, care lucreaza cu specialisti excelenti in domeniu si care au clienti de invidiat sunt fortate sa isi inchida portile din cauza acestei greseli.
Chiar si afacerile profitabile se pot trezi in imposibilitatea de plata prabusindu-se in cateva secunde. Nimic nu este mai important decat sa supravegheati circuitul banilor in fiecare moment, mai ales la inceputul unei afaceri. Cu timpul, lucrurile intra intr-un fagas normal, se dezvolta anumite structuri si circuitul banilor este controlat mai riguros, de catre mai multi oameni. Dar la inceput, cand lucrurile sunt mai confuse, fraiele se pot scapa foarte usor.
2. Cate putin din toate, dar nimic de calitate.
idei de afaceri
Problema multor firme "tinere" este ca activitatea pe care o desfasoara nu este clar definita. Clientii vor sa stie cat se poate de limpede ce li se ofera si ce nu li se ofera.
Este foarte usor sa pierzi concentrarea pe un anumit domeniu sau produs, mai ales atunci cand vanzarile nu sunt in top si incerci sa storci fiecare leut de pe unde se poate. Acesta nu este un lucru rau in masura in care nu se pierde linia de baza a companiei si nu apar confuzii cu privire la produsele sau serviciile oferite de firma. Cu cate un leut obtinut din stanga si din dreapta este limpede ca nimeni nu se poate imbogati si nici o firma nu poate prospera.
Tendintele mondiale sunt spre specializare intr-un anumit domeniu, iar exemplul pe care specialistii il dau in acest caz este acela al unei persoane care face atac de cord si nu se duce la medicul de familie - un generalist, ci la cardiolog - un specialist. Clientii cred ca o companie concentrata pe un domeniu specific este mult mai buna decat o companie care pretinde ca exceleaza in mai multe domenii.
3. Faceti cheltuieli in loc de investitii.
Psihologia intreprinzatorului este un lucru extrem de interesant. Daca la inceput lucrurile au mers greu, dar situatia s-a reglementat pe parcurs, orice om de afaceri are tendinta sa creada ca lucrurile vor merge bine mereu. Incep cheltuieli pentru sedii luxoase, angajati de top, mobilier de birou, decoratiuni si altele asemenea, iar cand firma ajunge din nou la o perioada mai grea se vad "rezultatele".
Cei mai cumpatati au insa norocul ca intr-un moment sau sezon slab in domeniu sa o duca foarte bine, traind din rezervele adunate anterior si ocupandu-se de clienti la aceleasi standarde ca in perioadele de prosperitate. In felul acesta se castiga piata de la firmele mai putin prevazatoare.
Un lucru nu trebuie uitat: cheltuieilile si investitiile sunt doua modalitati de utilizare a veniturilor total diferite - a investi pentru a face afacerea sa mearga mai bine este una si a cheltui pentru a te simti mai bine in propria firma este cu totul altceva.
Dupa o perioada mai lunga de existenta modesta a firmei, dupa ce au fost depasite mai multe momente de criza merita intr-adevar ca fata afacerii sa se schimbe cu un sediu elegant, angajati mai multi si asa mai departe.
Reversul medaliei este zgarcenia, dar ca orice extrema nici aceasta nu este benefica. Cel mai bine este ca intreprinzatorul sa urmareasca unde se duce fiecare banut si sa fie cat mai cumpatat, pastrand un echilibru constant intre incasari si cheltuieli indiferent de sezon.
4. Incetati sa mai asimilati informatii noi.
Unul dintre cele mai bune lucruri pentru ca un intreprinzator sa isi sporeasca sansele de succes este sa isi bage bine in cap urmatoarea idee: de la fiecare persoana pe care o intalnesti ai cate ceva de invatat. Este crucial pentru un om de afaceri sa devina o masina de invatat - carti, reviste, emisiuni de radio si televiziune, internet, seminarii, intalniri ale oameilor de afaceri...
Invatamantul de lunga durata necesita resurse financiare si este greu de urmat pentru multi, mai ales ca rezultatele apar dupa foarte mult timp. Cei care urmeaza insa, o facultate in domeniul economic nu au decat de castigat. Odata iesiti de pe bancile facultatii insa incep sa gandeasca mult mai clar, inteleg mai mult din ceea ce vad si citesc, si viziunea asupra lumii afacerilor se schimba.
Greseala majora a intreprinzatorilor care prind gustul succesului este ca nu dau doi bani pe nici o scoala. Sigur ca o facultate nu este garantia reusitei in afaceri, dar este un mod de a te ridica peste medie, cu eforturi mai mici si batai de cap mai putine.
In final, diferenta dintre succes si esec, sau cel mai adesea intre succes si mediocritate este atitudinea care il face pe un intreprinzator sa inceapa cititul ziarului de dimineata cu stirile din economie, politica si social, lasand la urma sportul si divertismentul.
24 septembrie 2010
Boc: MFP are mandat de a elimina actuala forma a impozitului minim
Ministrul Finantelor are mandat pentru a elimina actuala formula si de a regandi impozitul minim in sensul orientarii lui spre un impozit cu adevarat forfetar, restrans doar la acele domenii unde evaziunea fiscala nu poate fi combatuta altfel, a declarat miercuri premierul Emil Boc, aflat la New York.
La sfarsitul lunii august, fostul ministrul de finante declara ca Guvernul va elimina impozitul minim incepand de la 1 octombrie, care de la inceputul anului viitor va fi inlocuit cu impozitul forfetar.
"Impozitul minim dispare de la 1 octombrie. Este o data certa. Pana la finele anului nu-l inlocuim cu nimic, dar pentru 2011 lucram la impozitul forfetar, care ar trebui sa fie introdus in ianuarie", declara fostul ministru Vladescu .
Insa, pana in prezent, desi mai e doar o saptamana pana la 1 octombrie, nu a fost elaborat niciun act normativ in acest sens.
650 de milioane lei la bugetul de stat, din impozitul minim
Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in primul semestru al anului, impozitul minim a adus aproape 650 de milioane de lei la bugetul de stat.
Conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2009, contribuabilii in cazul carora impozitul pe profitul realizat este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute in lege, sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume.
Pentru activitatea din trimestrele I si II ale anului 2010 totalul obligatiilor constituite prin declaratiile de impozite si taxe reprezentand impozit pe profit este de 997,2 mil lei, din care s-au realizat venituri totale in valoare de 649,6 mil.lei, ceea ce reprezinta un grad de conformare la plata de 65,14%.
Detaliat pe trimestre, situatia se prezinta astfel:
● pentru trimestrul I 2010 s-au depus un numar de 456.449 declaratii insumand obligatii totale de 518,7 mil.lei. Pana in prezent s-au incasat efectiv 325,5 mil.lei si s-au operat compensari cu alte impozite si taxe in valoare de 58,6 mil.lei, ceea ce reprezinta un total de 379,4 mil.lei , respectiv 73,14% din declarat.
● pentru trimestrul II 2010 s-au depus un numar de 427.261 declaratii insumand obligatii totale de 478,5 mil.lei. Pana in prezent s-au incasat efectiv 239,7 mil.lei si s-au operat compensari cu alte impozite si taxe in valoare de 30,5 mil.lei, ceea ce reprezinta un total de 270,2mil.lei , respectiv 56,47% din declarat.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Avocatnet.ro
La sfarsitul lunii august, fostul ministrul de finante declara ca Guvernul va elimina impozitul minim incepand de la 1 octombrie, care de la inceputul anului viitor va fi inlocuit cu impozitul forfetar.
"Impozitul minim dispare de la 1 octombrie. Este o data certa. Pana la finele anului nu-l inlocuim cu nimic, dar pentru 2011 lucram la impozitul forfetar, care ar trebui sa fie introdus in ianuarie", declara fostul ministru Vladescu .
Insa, pana in prezent, desi mai e doar o saptamana pana la 1 octombrie, nu a fost elaborat niciun act normativ in acest sens.
650 de milioane lei la bugetul de stat, din impozitul minim
Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in primul semestru al anului, impozitul minim a adus aproape 650 de milioane de lei la bugetul de stat.
Conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2009, contribuabilii in cazul carora impozitul pe profitul realizat este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute in lege, sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume.
Pentru activitatea din trimestrele I si II ale anului 2010 totalul obligatiilor constituite prin declaratiile de impozite si taxe reprezentand impozit pe profit este de 997,2 mil lei, din care s-au realizat venituri totale in valoare de 649,6 mil.lei, ceea ce reprezinta un grad de conformare la plata de 65,14%.
Detaliat pe trimestre, situatia se prezinta astfel:
● pentru trimestrul I 2010 s-au depus un numar de 456.449 declaratii insumand obligatii totale de 518,7 mil.lei. Pana in prezent s-au incasat efectiv 325,5 mil.lei si s-au operat compensari cu alte impozite si taxe in valoare de 58,6 mil.lei, ceea ce reprezinta un total de 379,4 mil.lei , respectiv 73,14% din declarat.
● pentru trimestrul II 2010 s-au depus un numar de 427.261 declaratii insumand obligatii totale de 478,5 mil.lei. Pana in prezent s-au incasat efectiv 239,7 mil.lei si s-au operat compensari cu alte impozite si taxe in valoare de 30,5 mil.lei, ceea ce reprezinta un total de 270,2mil.lei , respectiv 56,47% din declarat.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Avocatnet.ro
23 septembrie 2010
Idei de afaceri online: vreti informatia, puteti s-o platiti prin SMS
Cat costa o informatie disponibila pe internet? Teoretic, nu costa nimic. Practic, intr-o perioada in care problema platii pentru continut online e tot mai presanta, mai ales pentru companiile media, un sistem prin care sa fie taxate informatiile poate fi tocmai raspunsul la intrebare. Si nu e nevoie decat de un SMS.
Twitter se zbate deja de mai multa vreme sa gaseasca o sursa de venituri. Serviciul gratuit de microblogging, care permite oricarui utilizator sa publice mesaje scurte, de cel mult 140 de caractere, pare sa se rezume insa doar la publicitatea online, eliminand din discutie varianta unor conturi platite.
De aici a pornit si ideea antreprenorului roman Dan Boabes pentru NN.bb, o platforma de monetizare a continutului digital, indiferent ca este vorba despre stiri sau informatii publicate de consumatori pe bloguri si pe retele de tipul Facebook sau Twitter ori despre fotografii, melodii, aplicatii software si orice alt tip de fisiere. "Un astrolog care are cont pe Twitter si publica informatii acolo, spre exemplu, poate cere bani pentru acele informatii", sustine Boabes, fondatorul si directorul executiv al companiei de servicii interactive bazate pe mesaje text Simplus Invest.
Primul pas a fost inregistrarea unui nume de domeniu simplu, idee generata de un alt proiect la care lucreaza (un portal pentru copii), alegand astfel domeniul din Barbados, unde legislatia este insa destul de restrictiva si presupune ca persoana sau compania care inregistreaza un domeniu sa fie rezidenta in Barbados.
Din acest motiv, a fost nevoie de cateva luni pentru achizitia NN.bb, in conditiile in care toate procedurile au fost intermediate de o casa de avocatura. Jumatate de an si 50.000 de euro mai tarziu, investitie la care se vor mai adauga in urmatorul an cheltuieli operationale de peste 200.000 de euro, actualul NN.bb nu mai seamana foarte mult cu ideea originala si nici nu se mai leaga in mod neaparat de Twitter, desi utilizatorii serviciului de microblogging sunt printre potentialii clienti.
In sine, sistemul lui Boabes permite scurtarea unui link, asa incat sa fie mai accesibil pe Twitter unde un link foarte lung nu incape, dupa modelul mai cunoscutelor TinyURL, Bit.ly, Tr.im sau Sp2.ro. "Cele mai multe servicii de scurtare a link-urilor nu au insa un model de business in spate", spune antreprenorul, in timp ce pentru NN.bb a fost conceputa de la bun inceput o forma concreta de monetizare.
Desi este gratuit si nu presupune niciun fel de cost din partea utilizatorilor in afara de timpul necesar crearii unui cont, sistemul NN.bb permite practic vanzarea de continut pe internet, incasari care nu intra doar in buzunarul furnizorului de continut, ci si in conturile companiei.
Procesul este simplu: un utilizator care vrea sa vanda un anumit tip de continut foloseste sistemul pentru a asocia acelui fisier un pret si un link scurt care va directiona ulterior potentialii cumparatori spre pagina de internet potrivita. Iar plata se face printr-un SMS cu tarif special, care porneste de la un euro si poate ajunge la cel mult 20 de euro in retelele mobile din Romania, prag dincolo de care plata se face prin card bancar.
Din incasarile generate de un anumit fisier sunt retinute mai intai comisioanele operatorilor de telefonie mobila care proceseaza SMS-ul, care variaza in functie de companie, dar si de tara (in Italia, spre exemplu, operatorii retin 30% din valoarea platii), iar diferenta este impartita intre NN.bb si furnizorul de continut, acestuia din urma revenindu-i 80% din total.
In plus, exista si un sistem de afiliere care poate genera venituri suplimentare; un furnizor de continut va incasa 4% din vanzarile efectuate de un alt utilizator al sistemului, care si-a creat cont in urma achizitionarii continutului initial, si alte 2 procente din vanzarile afiliatilor acestui utilizator din urma, potrivit lui Boabes.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Business Magazin
Twitter se zbate deja de mai multa vreme sa gaseasca o sursa de venituri. Serviciul gratuit de microblogging, care permite oricarui utilizator sa publice mesaje scurte, de cel mult 140 de caractere, pare sa se rezume insa doar la publicitatea online, eliminand din discutie varianta unor conturi platite.
De aici a pornit si ideea antreprenorului roman Dan Boabes pentru NN.bb, o platforma de monetizare a continutului digital, indiferent ca este vorba despre stiri sau informatii publicate de consumatori pe bloguri si pe retele de tipul Facebook sau Twitter ori despre fotografii, melodii, aplicatii software si orice alt tip de fisiere. "Un astrolog care are cont pe Twitter si publica informatii acolo, spre exemplu, poate cere bani pentru acele informatii", sustine Boabes, fondatorul si directorul executiv al companiei de servicii interactive bazate pe mesaje text Simplus Invest.
Primul pas a fost inregistrarea unui nume de domeniu simplu, idee generata de un alt proiect la care lucreaza (un portal pentru copii), alegand astfel domeniul din Barbados, unde legislatia este insa destul de restrictiva si presupune ca persoana sau compania care inregistreaza un domeniu sa fie rezidenta in Barbados.
Din acest motiv, a fost nevoie de cateva luni pentru achizitia NN.bb, in conditiile in care toate procedurile au fost intermediate de o casa de avocatura. Jumatate de an si 50.000 de euro mai tarziu, investitie la care se vor mai adauga in urmatorul an cheltuieli operationale de peste 200.000 de euro, actualul NN.bb nu mai seamana foarte mult cu ideea originala si nici nu se mai leaga in mod neaparat de Twitter, desi utilizatorii serviciului de microblogging sunt printre potentialii clienti.
In sine, sistemul lui Boabes permite scurtarea unui link, asa incat sa fie mai accesibil pe Twitter unde un link foarte lung nu incape, dupa modelul mai cunoscutelor TinyURL, Bit.ly, Tr.im sau Sp2.ro. "Cele mai multe servicii de scurtare a link-urilor nu au insa un model de business in spate", spune antreprenorul, in timp ce pentru NN.bb a fost conceputa de la bun inceput o forma concreta de monetizare.
Desi este gratuit si nu presupune niciun fel de cost din partea utilizatorilor in afara de timpul necesar crearii unui cont, sistemul NN.bb permite practic vanzarea de continut pe internet, incasari care nu intra doar in buzunarul furnizorului de continut, ci si in conturile companiei.
Procesul este simplu: un utilizator care vrea sa vanda un anumit tip de continut foloseste sistemul pentru a asocia acelui fisier un pret si un link scurt care va directiona ulterior potentialii cumparatori spre pagina de internet potrivita. Iar plata se face printr-un SMS cu tarif special, care porneste de la un euro si poate ajunge la cel mult 20 de euro in retelele mobile din Romania, prag dincolo de care plata se face prin card bancar.
Din incasarile generate de un anumit fisier sunt retinute mai intai comisioanele operatorilor de telefonie mobila care proceseaza SMS-ul, care variaza in functie de companie, dar si de tara (in Italia, spre exemplu, operatorii retin 30% din valoarea platii), iar diferenta este impartita intre NN.bb si furnizorul de continut, acestuia din urma revenindu-i 80% din total.
In plus, exista si un sistem de afiliere care poate genera venituri suplimentare; un furnizor de continut va incasa 4% din vanzarile efectuate de un alt utilizator al sistemului, care si-a creat cont in urma achizitionarii continutului initial, si alte 2 procente din vanzarile afiliatilor acestui utilizator din urma, potrivit lui Boabes.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Business Magazin
21 septembrie 2010
Fondurile europene atrase de Romania, aproape o cincime din banii disponibili in perioada 2007-2009, aproximativ cat suma alocata de UE Romaniei pe an
Sumele rambursate celor din mediul public si privat, care au fost selectati pe baza de proiecte pentru finantari europene, au ajuns la 4,5 miliarde lei (circa un miliard de euro) - potrivit datelor oficiale valabile la 31 august 2010. Aceasta inseamna aproape 20% din banii alocati in perioada 2007-2009 sau aproximativ 12% din alocarea 2007-2010. Practic, se poate spune ca, in sfarsit, aproape au fost cheltuite fondurile aferente anului 2007.
Ca punct de reper, alocarea financiara a UE, disponibila pentru 2007 este de 1,2 miliarde euro (Potrivit Cadrului Strategic National de Referinta -pagina 154). Platile efectuate de autoritati catre beneficiari, la 31 august 2010, de circa 4,5 miliarde lei, se apropie de aceasta suma.
Potrivit acelorasi date, in opt luni platile au crescut cu circa 2 miliarde lei, fata de cele 2,5 miliarde lei cat erau platite la finalul anului 2009. Aceasta inseamna un ritm mediu al platilor de circa 250 milioane lei pe luna. Pentru comparatie, 250 milioane lei poate insemna valoarea a doua proiecte majore de apa si canalizare sau de infrastructura locala.
Programul cu cea mai buna performanta este, din nou, Programul Operational Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Pe acest program s-au facut plati de 1,7 miliarde lei pana la 31 august 2010.
Pe ultimul loc, ca de obicei, Programul Operational de Transport, cu 1,82% fonduri cheltuite.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Euractiv.ro
Ca punct de reper, alocarea financiara a UE, disponibila pentru 2007 este de 1,2 miliarde euro (Potrivit Cadrului Strategic National de Referinta -pagina 154). Platile efectuate de autoritati catre beneficiari, la 31 august 2010, de circa 4,5 miliarde lei, se apropie de aceasta suma.
Potrivit acelorasi date, in opt luni platile au crescut cu circa 2 miliarde lei, fata de cele 2,5 miliarde lei cat erau platite la finalul anului 2009. Aceasta inseamna un ritm mediu al platilor de circa 250 milioane lei pe luna. Pentru comparatie, 250 milioane lei poate insemna valoarea a doua proiecte majore de apa si canalizare sau de infrastructura locala.
Programul cu cea mai buna performanta este, din nou, Programul Operational Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Pe acest program s-au facut plati de 1,7 miliarde lei pana la 31 august 2010.
Pe ultimul loc, ca de obicei, Programul Operational de Transport, cu 1,82% fonduri cheltuite.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Euractiv.ro
20 septembrie 2010
Organizatie patronala a IMM: "70-80% din companii renunta la proiectele pentru care au castigat fonduri europene" / Propunere: scutirea de la plata TV
Florin Jianu, presedintele Patronatului Tinerilor Intreprinzatori si consultant in domeniul fondurilor europene a declarat vineri 17 septembrie ca din cauza dificultatii in a asiguira contributia proprie la finantarea proiectului, majoritatea companiilor renunta la proiecte. Acesta a avansat un procent de circa 70-80% - dintre companiile care au conexiuni cu Patronatul sau cu care colaboreaza firma sa de consultanta. In primavara, oficialii de la Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Economiei anuntau procente de contracte reziliate de pana la 30%, si isi exprimau ingrijorarea ca numarul rezilierilor va creste.
Florin Jianu a mentionat ca Patronatului Tinerilor Intreprinzatori a formulat mai multe propuneri pentru imbunatatirea procesului de derulare a proiectelor. Spre exemplu, acesta considera ca firmele ar trebui scutite de la plata TVA pentru achizitiile realizate in cadrul proiectului.
In plus, Consiliul National pentru IMM din Romania propune introducerea unui nou sistem de evaluare si monitorizare a personalului autoritatilor de implementare, constand in acordarea de stimulente in baza a 3 criterii valorice, raportat la rezultatele efective inregistrate de acestia, in activitatile de:
- evaluare (cu acordarea de stimulente de 10%)
- contractare (cu acordarea de stimulente de 15%)
- alocare efectiva de sume (cu acordarea de stimulente de 75%).
In acelasi timp, organizatia patronala propune acordarea de garantii guvernamentale pentru obtinerea de credite bancare pentru toti beneficiarii proiectelor aprobate (din fonduri structurale sau de la bugetul de stat) necesare co-finantarii, sustinerii investitiilor si asigurarii lichiditatilor necesare derularii lor.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Euractiv.ro
Florin Jianu a mentionat ca Patronatului Tinerilor Intreprinzatori a formulat mai multe propuneri pentru imbunatatirea procesului de derulare a proiectelor. Spre exemplu, acesta considera ca firmele ar trebui scutite de la plata TVA pentru achizitiile realizate in cadrul proiectului.
In plus, Consiliul National pentru IMM din Romania propune introducerea unui nou sistem de evaluare si monitorizare a personalului autoritatilor de implementare, constand in acordarea de stimulente in baza a 3 criterii valorice, raportat la rezultatele efective inregistrate de acestia, in activitatile de:
- evaluare (cu acordarea de stimulente de 10%)
- contractare (cu acordarea de stimulente de 15%)
- alocare efectiva de sume (cu acordarea de stimulente de 75%).
In acelasi timp, organizatia patronala propune acordarea de garantii guvernamentale pentru obtinerea de credite bancare pentru toti beneficiarii proiectelor aprobate (din fonduri structurale sau de la bugetul de stat) necesare co-finantarii, sustinerii investitiilor si asigurarii lichiditatilor necesare derularii lor.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Euractiv.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)