Cat costa o informatie disponibila pe internet? Teoretic, nu costa nimic. Practic, intr-o perioada in care problema platii pentru continut online e tot mai presanta, mai ales pentru companiile media, un sistem prin care sa fie taxate informatiile poate fi tocmai raspunsul la intrebare. Si nu e nevoie decat de un SMS.
Twitter se zbate deja de mai multa vreme sa gaseasca o sursa de venituri. Serviciul gratuit de microblogging, care permite oricarui utilizator sa publice mesaje scurte, de cel mult 140 de caractere, pare sa se rezume insa doar la publicitatea online, eliminand din discutie varianta unor conturi platite.
De aici a pornit si ideea antreprenorului roman Dan Boabes pentru NN.bb, o platforma de monetizare a continutului digital, indiferent ca este vorba despre stiri sau informatii publicate de consumatori pe bloguri si pe retele de tipul Facebook sau Twitter ori despre fotografii, melodii, aplicatii software si orice alt tip de fisiere. "Un astrolog care are cont pe Twitter si publica informatii acolo, spre exemplu, poate cere bani pentru acele informatii", sustine Boabes, fondatorul si directorul executiv al companiei de servicii interactive bazate pe mesaje text Simplus Invest.
Primul pas a fost inregistrarea unui nume de domeniu simplu, idee generata de un alt proiect la care lucreaza (un portal pentru copii), alegand astfel domeniul din Barbados, unde legislatia este insa destul de restrictiva si presupune ca persoana sau compania care inregistreaza un domeniu sa fie rezidenta in Barbados.
Din acest motiv, a fost nevoie de cateva luni pentru achizitia NN.bb, in conditiile in care toate procedurile au fost intermediate de o casa de avocatura. Jumatate de an si 50.000 de euro mai tarziu, investitie la care se vor mai adauga in urmatorul an cheltuieli operationale de peste 200.000 de euro, actualul NN.bb nu mai seamana foarte mult cu ideea originala si nici nu se mai leaga in mod neaparat de Twitter, desi utilizatorii serviciului de microblogging sunt printre potentialii clienti.
In sine, sistemul lui Boabes permite scurtarea unui link, asa incat sa fie mai accesibil pe Twitter unde un link foarte lung nu incape, dupa modelul mai cunoscutelor TinyURL, Bit.ly, Tr.im sau Sp2.ro. "Cele mai multe servicii de scurtare a link-urilor nu au insa un model de business in spate", spune antreprenorul, in timp ce pentru NN.bb a fost conceputa de la bun inceput o forma concreta de monetizare.
Desi este gratuit si nu presupune niciun fel de cost din partea utilizatorilor in afara de timpul necesar crearii unui cont, sistemul NN.bb permite practic vanzarea de continut pe internet, incasari care nu intra doar in buzunarul furnizorului de continut, ci si in conturile companiei.
Procesul este simplu: un utilizator care vrea sa vanda un anumit tip de continut foloseste sistemul pentru a asocia acelui fisier un pret si un link scurt care va directiona ulterior potentialii cumparatori spre pagina de internet potrivita. Iar plata se face printr-un SMS cu tarif special, care porneste de la un euro si poate ajunge la cel mult 20 de euro in retelele mobile din Romania, prag dincolo de care plata se face prin card bancar.
Din incasarile generate de un anumit fisier sunt retinute mai intai comisioanele operatorilor de telefonie mobila care proceseaza SMS-ul, care variaza in functie de companie, dar si de tara (in Italia, spre exemplu, operatorii retin 30% din valoarea platii), iar diferenta este impartita intre NN.bb si furnizorul de continut, acestuia din urma revenindu-i 80% din total.
In plus, exista si un sistem de afiliere care poate genera venituri suplimentare; un furnizor de continut va incasa 4% din vanzarile efectuate de un alt utilizator al sistemului, care si-a creat cont in urma achizitionarii continutului initial, si alte 2 procente din vanzarile afiliatilor acestui utilizator din urma, potrivit lui Boabes.
Traduceri autorizate. Traduceri legalizate
Sursa: Business Magazin
Se afișează postările cu eticheta business. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta business. Afișați toate postările
23 septembrie 2010
14 septembrie 2010
Sase lectii de business de la seful cafenelelor Turabo
Dupa aproape un an in care nu a vrut sa iasa deloc in presa, Tudor Dragomir Niculescu s-a decis sa povesteasca despre ultimele luni de criza si despre ce au insemnat acestea pentru businessul lui. Nu a fost dramatic, dar totul s-a schimbat. Sase concluzii si totodata sase lectii de business despre cum a fost si cum decurge criza pentru cafenelele Turabo si fratii lor mai mici.
1. A INCHIS 10 CAFENELE, DESCHIDE ALTE PATRU. "7 in galeriile Real si 3 din provincie - Cluj, Brasov, Sibiu." Tudor Dragomir Niculescu, proprietarul Turabo, enumera repede cafenelele pe care a fost nevoit sa le inchida: cele mai multe au fost dintre cele cumparate in urma cu trei ani de la Dark Cafe, un lant de cafenele care semnase un contract pentru dezvoltarea de cafenele in fiecare galerie Real. Tranzactia de atunci, estimata la 500.000 de euro, i-a dat ocazia lui Niculescu sa faca un salt de la 15 la peste 24 de cafenele, insa criza a demonstrat ca acesta nu era un model care sa aduca profit in perioadele mai putin faste din punct de vedere economic.
La fel, deschiderile din provincie, care in perioada de boom economic au marcat transformarea lantului Turabo intr-unul cu acoperire nationala, s-au aratat destul de putin rentabile in 2009 si 2010. Astfel, 3 cafenele din centrele oraselor de mai sus au fost inchise, fiind deocamdata pastrate cafenelele din aeroporturi (Timisoara si Sibiu), cea din Iasi (aflata insa intr-un centru comercial, Iulius Mall), dar si proiectele pentru o noua deschidere in centrul vechi din Bucuresti si alta la Brasov, in alt spatiu.
"Problema provinciei nu a fost neaparat faptul ca acolo se consuma mai putin, ci mai mult inflexibilitatea proprietarilor de spatii", spune Niculescu, dand ca exemplu cafeneaua din Cluj, care a fost inchisa cand chiria de 13.500 de euro (pentru 300 de metri patrati - jumatate la parter, jumatate la subsol) nu a putut fi renegociata mai jos de 8.000 de euro, suma considerata prea mare de omul de afaceri. Chiriile in Bucuresti au mai scazut insa, Niculescu vorbind despre o chirie medie de 5.000 de euro pentru spatiile sale.
Oricum, fara renegocierea chiriilor, numarul cafenelelor inchise ar fi fost mult mai mare, spune omul de afaceri. In plus, nici aceste 32 de cafenele Turabo care au ramas dupa inchiderea celor 10 nu sunt ferite: "Am inchis tot ce pierdea bani. Nu cred ca a pierde bani pentru a te da mare ca ai multe cafenele inseamna mare lucru. Acum lucrez cu bilanturi din trei in trei luni: care pierde bani trei luni la rand e inchisa", spune Niculescu, admitand ca in acest ritm nu stie cu cate cafenele va termina 2010. Mai are planificate si alte patru deschideri (dintre care una in Bucuresti Mall si una in Brasov), cu investitii medii de 100.000 de euro fiecare. Altfel, intr-un depozit inchiriat de Niculescu stau pregatite si reconditionate "7 cafenele", adica mobilier si echipamente cu care se pot deschide 7 noi spatii.
2. LUNA AUGUST A FOST GROAZNICA. "Credeam ca nu se mai termina luna august, a fost cea mai proasta luna de cand am lansat cafenelele Turabo incoace", povesteste Tudor Dragomir Niculescu, convins ca, dupa o luna atat de slaba, lucrurile trebuie sa isi revina. In luna august, 15 cafenele din cele 32 pe care le are acum lantul au fost pe zero, restul avand un profit minim. Niculescu spune ca in august incasarile au fost cu 50% mai mici decat in februarie 2010, in conditiile in care si februarie a fost mult sub lunile din 2007 sau 2008.
"De fapt, nu a fost nicio luna din ultimul an in care sa nu fiu nevoit sa iau o decizie neplacuta: fie sa dau oameni afara, fie sa inchid o cafenea, fie sa ma confrunt cu situatii de neplata", spune Niculescu. Dincolo de asta, incasarile proaste din luna august l-au pregatit pe Niculescu pentru ce e mai rau: "Stiu acum ca nu am de ce sa tin cafenele cu pierderi si ca nu are rost acum sa construiesc un portofoliu, chiar daca risc sa pierd cota de piata". Niculescu are in acest sens o singura temere si anume venirea unui brand international de cafenele cu sustinere financiara, care poate face acum un lant de cafenele cu costuri mici, care i-ar lua mult din cota de piata.
3. BACSISURILE AU SCAZUT INAINTEA INCASARILOR
"Mi-am dat seama ca a inceput criza cand a scazut foarte mult bacsisul lasat de clienti si angajatii si-au schimbat comportamentul", spune Niculescu, care a observat ca factura medie din cafenele a scazut in ultimul an cu 10-15%, in schimb bacsisul a devenit din ce in ce mai rar. Asadar, cea mai mare problema pe care o are Niculescu acum nu e scaderea incasarilor, ci furturile angajatilor: "Am schimbat deja jumatate din personal si controlul angajatilor imi ocupa acum jumatate de zi".
4. NUNTILE DEVIN APROAPE UN CORE-BUSINESS
Nici nuntile nu mai merg ca in anii trecuti, cand Tudor Dragomir Niculescu se lansa in aceasta afacere odata cu investitia a peste 1 milion de euro in Turabo Grand Ballroom in Pipera. In 2007 sau 2008, din aproximativ 15.000 de euro - bugetul mediu al unei nunti - cam 25% era profit net pentru Turabo. In 2009 si 2010, bugetul unei nunti a scazut pana la o medie de 9-10.000 de euro, iar scumpirea alimentelor si a altor consumabile a scazut marja de profit pana la mai putin de 10%. Cu toate acestea, Tudor Niculescu continua investitiile in ballroom-uri.
A deschis o a treia sala in complexul din Pipera si a luat 1 milion de euro credit de la BRD (banca unde are deschisa o linie de credit pentru dezvoltarea cafenelelor si alte doua credite care cumuleaza 2,6 milioane de euro) pentru a construi un al doilea centru Turabo Grand Ballroom pe bulevardul Dacia din Capitala. Tudor Niculescu spune ca noul complex va avea doua sali, va fi dezvoltat pe o suprafata de 2.000 de metri patrati si va fi construit de Total Confort, cu care Turabo este deja la al treilea proiect in ultimii ani. "Noile sali de nunti vor fi gata la inceputul lui 2011 si le vom da in folosinta din mai 2011; sper ca volumul generat de cele cinci sali sa conteze cat mai mult in cifra de afaceri a grupului Turabo, care a avut afaceri de 12 milioane de euro anul trecut, dintre care 9 doar din cafenele."
5. "AM CONSTRUIT HOTELUL, DAR NU-L MAI FACEM HOTEL"
Ambitiile lui Tudor Dragomir Niculescu de a adauga brandului Turabo si un boutique hotel dateaza inca din 2007, cand omul de afaceri a cumparat un teren pe Strada Icoanei din Capitala, iar la sfarsitul lui 2008 a inceput constructia. "In 2008, in perioada de crestere economica, ideea unui hotel boutique de cinci stele, unde camera sa poata fi vanduta cu 300 de euro pe noapte se justifica. Acum insa nu se mai justifica", spune Niculescu, care a luat un alt credit, de 1,65 milioane de euro, pentru a construi cladirea cu patru etaje pentru care cauta acum o solutie. Spune ca o va face ori cladire de birouri, ori bloc de apartamente, dar ca hotel nu se mai justifica acum. "Constructia va fi gata in octombrie si provizoriu ii voi pune lacat pana gasesc solutia potrivita. Eu as dori o varianta in care cladirea sa aduca bani pana cand lucrurile isi mai revin si o pot face hotel."
6. OAMENII S-AU SCHIMBAT
"Cred ca este cea mai dureroasa lectie pe care mi-a dat-o criza: oamenii au devenit rai si foarte orientati pentru a trage spuza pe turta lor", spune Niculescu, care isi aminteste ca in urma cu cativa ani facea o cafenea doar "pe cuvantul lui". Acum insa, banii se cer in avans, se cer multe garantii, nimeni nu mai are incredere. Si aproape nici nu e de mirare: si Niculescu are de recuperat 150.000 de euro - parte de la o firma care a facut o petrecere de aproape 50.000 de euro si restul de la cateva persoane fizice care au spus ca nu au "incasat" destul cat sa isi achite nunta.
Traduceri autorizate, traduceri legalizate
Sursa: Business Magazin
1. A INCHIS 10 CAFENELE, DESCHIDE ALTE PATRU. "7 in galeriile Real si 3 din provincie - Cluj, Brasov, Sibiu." Tudor Dragomir Niculescu, proprietarul Turabo, enumera repede cafenelele pe care a fost nevoit sa le inchida: cele mai multe au fost dintre cele cumparate in urma cu trei ani de la Dark Cafe, un lant de cafenele care semnase un contract pentru dezvoltarea de cafenele in fiecare galerie Real. Tranzactia de atunci, estimata la 500.000 de euro, i-a dat ocazia lui Niculescu sa faca un salt de la 15 la peste 24 de cafenele, insa criza a demonstrat ca acesta nu era un model care sa aduca profit in perioadele mai putin faste din punct de vedere economic.
La fel, deschiderile din provincie, care in perioada de boom economic au marcat transformarea lantului Turabo intr-unul cu acoperire nationala, s-au aratat destul de putin rentabile in 2009 si 2010. Astfel, 3 cafenele din centrele oraselor de mai sus au fost inchise, fiind deocamdata pastrate cafenelele din aeroporturi (Timisoara si Sibiu), cea din Iasi (aflata insa intr-un centru comercial, Iulius Mall), dar si proiectele pentru o noua deschidere in centrul vechi din Bucuresti si alta la Brasov, in alt spatiu.
"Problema provinciei nu a fost neaparat faptul ca acolo se consuma mai putin, ci mai mult inflexibilitatea proprietarilor de spatii", spune Niculescu, dand ca exemplu cafeneaua din Cluj, care a fost inchisa cand chiria de 13.500 de euro (pentru 300 de metri patrati - jumatate la parter, jumatate la subsol) nu a putut fi renegociata mai jos de 8.000 de euro, suma considerata prea mare de omul de afaceri. Chiriile in Bucuresti au mai scazut insa, Niculescu vorbind despre o chirie medie de 5.000 de euro pentru spatiile sale.
Oricum, fara renegocierea chiriilor, numarul cafenelelor inchise ar fi fost mult mai mare, spune omul de afaceri. In plus, nici aceste 32 de cafenele Turabo care au ramas dupa inchiderea celor 10 nu sunt ferite: "Am inchis tot ce pierdea bani. Nu cred ca a pierde bani pentru a te da mare ca ai multe cafenele inseamna mare lucru. Acum lucrez cu bilanturi din trei in trei luni: care pierde bani trei luni la rand e inchisa", spune Niculescu, admitand ca in acest ritm nu stie cu cate cafenele va termina 2010. Mai are planificate si alte patru deschideri (dintre care una in Bucuresti Mall si una in Brasov), cu investitii medii de 100.000 de euro fiecare. Altfel, intr-un depozit inchiriat de Niculescu stau pregatite si reconditionate "7 cafenele", adica mobilier si echipamente cu care se pot deschide 7 noi spatii.
2. LUNA AUGUST A FOST GROAZNICA. "Credeam ca nu se mai termina luna august, a fost cea mai proasta luna de cand am lansat cafenelele Turabo incoace", povesteste Tudor Dragomir Niculescu, convins ca, dupa o luna atat de slaba, lucrurile trebuie sa isi revina. In luna august, 15 cafenele din cele 32 pe care le are acum lantul au fost pe zero, restul avand un profit minim. Niculescu spune ca in august incasarile au fost cu 50% mai mici decat in februarie 2010, in conditiile in care si februarie a fost mult sub lunile din 2007 sau 2008.
"De fapt, nu a fost nicio luna din ultimul an in care sa nu fiu nevoit sa iau o decizie neplacuta: fie sa dau oameni afara, fie sa inchid o cafenea, fie sa ma confrunt cu situatii de neplata", spune Niculescu. Dincolo de asta, incasarile proaste din luna august l-au pregatit pe Niculescu pentru ce e mai rau: "Stiu acum ca nu am de ce sa tin cafenele cu pierderi si ca nu are rost acum sa construiesc un portofoliu, chiar daca risc sa pierd cota de piata". Niculescu are in acest sens o singura temere si anume venirea unui brand international de cafenele cu sustinere financiara, care poate face acum un lant de cafenele cu costuri mici, care i-ar lua mult din cota de piata.
3. BACSISURILE AU SCAZUT INAINTEA INCASARILOR
"Mi-am dat seama ca a inceput criza cand a scazut foarte mult bacsisul lasat de clienti si angajatii si-au schimbat comportamentul", spune Niculescu, care a observat ca factura medie din cafenele a scazut in ultimul an cu 10-15%, in schimb bacsisul a devenit din ce in ce mai rar. Asadar, cea mai mare problema pe care o are Niculescu acum nu e scaderea incasarilor, ci furturile angajatilor: "Am schimbat deja jumatate din personal si controlul angajatilor imi ocupa acum jumatate de zi".
4. NUNTILE DEVIN APROAPE UN CORE-BUSINESS
Nici nuntile nu mai merg ca in anii trecuti, cand Tudor Dragomir Niculescu se lansa in aceasta afacere odata cu investitia a peste 1 milion de euro in Turabo Grand Ballroom in Pipera. In 2007 sau 2008, din aproximativ 15.000 de euro - bugetul mediu al unei nunti - cam 25% era profit net pentru Turabo. In 2009 si 2010, bugetul unei nunti a scazut pana la o medie de 9-10.000 de euro, iar scumpirea alimentelor si a altor consumabile a scazut marja de profit pana la mai putin de 10%. Cu toate acestea, Tudor Niculescu continua investitiile in ballroom-uri.
A deschis o a treia sala in complexul din Pipera si a luat 1 milion de euro credit de la BRD (banca unde are deschisa o linie de credit pentru dezvoltarea cafenelelor si alte doua credite care cumuleaza 2,6 milioane de euro) pentru a construi un al doilea centru Turabo Grand Ballroom pe bulevardul Dacia din Capitala. Tudor Niculescu spune ca noul complex va avea doua sali, va fi dezvoltat pe o suprafata de 2.000 de metri patrati si va fi construit de Total Confort, cu care Turabo este deja la al treilea proiect in ultimii ani. "Noile sali de nunti vor fi gata la inceputul lui 2011 si le vom da in folosinta din mai 2011; sper ca volumul generat de cele cinci sali sa conteze cat mai mult in cifra de afaceri a grupului Turabo, care a avut afaceri de 12 milioane de euro anul trecut, dintre care 9 doar din cafenele."
5. "AM CONSTRUIT HOTELUL, DAR NU-L MAI FACEM HOTEL"
Ambitiile lui Tudor Dragomir Niculescu de a adauga brandului Turabo si un boutique hotel dateaza inca din 2007, cand omul de afaceri a cumparat un teren pe Strada Icoanei din Capitala, iar la sfarsitul lui 2008 a inceput constructia. "In 2008, in perioada de crestere economica, ideea unui hotel boutique de cinci stele, unde camera sa poata fi vanduta cu 300 de euro pe noapte se justifica. Acum insa nu se mai justifica", spune Niculescu, care a luat un alt credit, de 1,65 milioane de euro, pentru a construi cladirea cu patru etaje pentru care cauta acum o solutie. Spune ca o va face ori cladire de birouri, ori bloc de apartamente, dar ca hotel nu se mai justifica acum. "Constructia va fi gata in octombrie si provizoriu ii voi pune lacat pana gasesc solutia potrivita. Eu as dori o varianta in care cladirea sa aduca bani pana cand lucrurile isi mai revin si o pot face hotel."
6. OAMENII S-AU SCHIMBAT
"Cred ca este cea mai dureroasa lectie pe care mi-a dat-o criza: oamenii au devenit rai si foarte orientati pentru a trage spuza pe turta lor", spune Niculescu, care isi aminteste ca in urma cu cativa ani facea o cafenea doar "pe cuvantul lui". Acum insa, banii se cer in avans, se cer multe garantii, nimeni nu mai are incredere. Si aproape nici nu e de mirare: si Niculescu are de recuperat 150.000 de euro - parte de la o firma care a facut o petrecere de aproape 50.000 de euro si restul de la cateva persoane fizice care au spus ca nu au "incasat" destul cat sa isi achite nunta.
Traduceri autorizate, traduceri legalizate
Sursa: Business Magazin
Abonați-vă la:
Postări (Atom)